Sunt Cătălina Munteanu, studentă în Regatul Țărilor de Jos și, timp de șase săptămâni, am avut ocazia extraordinară să fac un stagiu la BangBang. 

Când am acceptat oferta, nici nu bănuiam ce experiență va urma, una care avea să-mi schimbe perspectiva asupra multor aspecte în viață și să înlăture doctrinele internalizate de către societate.

Norme sociale și frică irațională

Email-ul care mă anunța de stagiu a venit însoțit de un amalgam de stări și emoții. Recunoștință, fericire, frică, vigilență, nedumerire: toate m-au cuprins cu asalt, lăsându-mă perplexă față de viitoarele acțiuni. 

Nu auzisem anterior de BangBang, deci mare mi-a fost uimirea când am aflat că voi colabora cu o organizație care promovează drepturile LGBT+ în Republica Moldova. Acceptasem stagiul imediat dar, deși eram încântată de oportunitate, reacția familiei mi-a inoculat gânduri contradictorii. 

Am crescut într-o familie în care religia este o valoare primară, unde „relațiile netradiționale” sunt un subiect taboo. Respectiv, la auzul veștii că voi lucra pentru BangBang, răspunsul nu a fost unul surprinzător – „o să-ți strici reputația, dacă află lumea unde lucrezi”, „poate îi rogi să-ți dea altundeva de lucru”. Deși mă așteptam la o astfel de reacție, pe moment mă lăsasem influențată și începusem să reflectez dacă făcusem alegerea potrivită.

„Toleranță” și conservatism mental

Până atunci, mă consideram o fire deschisă, care se ghidează după propriile principii. Acum realizez că subconștientul meu era, totuși, afectat de opiniile societății, că acționam în concordanță cu „normele sociale” și că îmi era frică să-mi expun public părerea despre comunitatea queer. În același timp, eram de părere că posed destule informații despre comunitatea LGBTQ+ și niciodată nu mă informasem despre acest subiect.  

Acest tip de viziune reprezintă o problemă de bază față de drepturile și incluziunea persoanelor queer, iar cu ea se confruntă o mare majoritate a persoanelor, atât din Republica Moldova, cât și de peste hotare ei. 

Din cauza ratei înalte a homofobiei, discursul de ură se reflectă nu numai asupra persoanelor queer, dar și asupra aliaților. În acest context, mulți preferă neutralitatea și tăcerea, pentru a evita posibile conflicte, ostracism social și nesiguranță. Și mai îngrijorător este că din cauza homofobiei, persoanele care se identifică ca făcând parte din comunitatea LGBTQ+, nu își pot face coming-out -ul, nu numai față de societate, dar în multe cazuri și față de familie. 

Acest fapt este condiționat de persistența unui conservatorism mental care există în multe spații din Europa de Est și Centrală. Această formă de gândire încapsulează modul de percepție a relațiilor LGBTQ+ de către autoritățile și populația sovietică. Anume prejudecățile, ilegalitatea și rușinea se regăsesc până în prezent în societatea noastră. 

Pentru a înțelege impactul unei astfel de mentalități, nu este necesar un mare efort. Gândiți-vă doar: de câte ori ați avut o discuție despre sexualitate sau identitate de gen cu părinții sau la școală? Personal, nu am purtat niciodată astfel de convorbiri cu familia, pentru că la noi încă este considerat o dezonoare dacă  abordezi așa teme. Este mai bine să trăim în ignoranță, decât să informăm copilul.

Greșeala se repetă și în școli, unde sunt evitate subiectele precum sexualitatea, cu pretextul că „copiii nu trebuie să știe despre asta”. Cum am putea să discutăm despre orientare sexuală în școli, dacă la noi încă este o rușine să vorbim despre menstruație?  

Cum să fii un aliat LGBTQ+ mai bun?

Este o realitate tristă cea care ni se înfățișează astăzi, însă statisticile demonstrează că valul schimbării a început deja. Totuși, este necesară participarea activă a unei majorități ca această metamorfoză să nu fie estompată.

În rândurile ce urmează îți propun un mic ghid, intitulat Cum poți să fii un aliat mai bun. Acesta este dedicat tuturor celor care își doresc să contribuie la scrierea unei noi narațiuni, celor care sunt de partea dragostei și armoniei.

  • Fii deschis să înveți și să te autoeduci despre comunitatea LGBTQ+

Un pas major pentru a deveni un aliat mai bun este dezvoltarea unei înțelegeri adevărate a comunității LGBTQ+, a modului în care este tratată de către societate și a problemelor cu care se confruntă. Pare un lucru evident, însă pentru a învăța, trebuie să fii dispus să asculți cu adevărat. Asumă-ți responsabilitatea și informează-te despre terminologia LGBTQ+, despre istoria și situația actuală. În momente de confuzie, adresează întrebări respectuoase, pentru a evita înjosirea involuntară. 

Dacă dorești să te informezi în detaliu despre situația comunității queer din Moldova, despre istorie și cultura queer, fii cu ochii pe BangBang.md 

  • Identifică-ți privilegiile și reflectează asupra lor

Cei mai mulți dintre noi (inclusiv cei din comunitatea LGBTQ+) avem un anumit tip de privilegiu – fie că este rasial, de naționalitate, de educație, de a fi cis-gen sau heterosexual. 

A fi privilegiat nu înseamnă că nu ai avut o parte echitabilă de lupte în viață. Înseamnă doar că există unele lucruri la care nu va trebui să te gândești sau la care să te îngrijorezi doar din cauza modului în care te-ai născut. Înțelegerea propriilor privilegii te poate ajuta să empatizezi cu grupurile oprimate. 

  • Evită presupunerile 

Nu presupune că toți prietenii, colegii și chiar membrii familiei tale sunt heterosexuali. Nu presupune genul sau pronumele cuiva. Din cauza ratei înalte de homofobie, mulți nu-și împărtășesc adevărata identitate deschis. Mai mult, persoanele LGBTQ+ nu arată într-un fel anume și partenerii actuali sau anteriori nu le definesc sexualitatea. 

În același timp, evită să faci coming out-ul cuiva. Cineva apropiat ție poate căuta sprijin chiar în momentul de față, însă trebuie să le oferi spațiul și timpul de care au nevoie pentru a se deschide în fața ta. 

  • Nu tratați termenul de aliat/aliată/aliatx drept o etichetă

Este ușor să te numești aliat/aliată/aliatx LGBTQ+, dar eticheta singură nu este suficientă. Un aliat este cineva care sprijină în mod activ persoanele LGBTQ+. 

Astfel, pentru a fi un aliat eficient, trebuie să fii dispus să fii consecvent în sprijinul tău pentru drepturile LGBTQ+ și să aperi persoanele LGBTQ+ împotriva discriminării, pentru că oprimarea nu face pauze. 

  • Confruntă-te cu propriile prejudecăți și părtiniri inconștiente

A fi un aliat bun înseamnă că vei descoperi adesea că trebuie să contești orice părtinire, stereotip și presupunere pe care nu ți-ai dat seama că o ai. Gândește-te la glumele pe care le faci, la pronumele pe care le folosești și dacă presupui în mod greșit că partenerul cuiva este de un anumit sex sau gen doar din cauza felului în care arată și se comportă. Prejudecățile LGBTQ+ pot fi subtile și transfobia și bifobia există chiar și în cadrul comunității LGBTQ+. A fi un aliat mai bun înseamnă a fi deschis la ideea de a greși uneori și a fi dispus să lucrezi la asta.

  • Limbajul contează, fii atent la acesta

Respectă numele și pronumele persoanelor LGBTQ+. Dacă nu ești sigur de aceste detalii, întreabă persoana cu respect. 

Când întâlnești oameni noi, încearcă să integrezi un limbaj incluziv în conversațiile obișnuite, folosind termeni neutri de gen, cum ar fi „partener”, și urmărește orice limbaj neintenționat ofensator pe care îl poți folosi în fiecare zi.

  • Este normal să comiți greșeli, cere scuze și îndrumare

Ai asumat accidental sexualitatea cuiva? Ai o conversație despre cineva care este trans sau non-binar și ai folosit neintenționat pronumele greșit? Se întâmplă. Nu intra în panică, cere scuze și corectează-te cu ceva de genul: „Îmi pare rău dacă te-am jignit. Încerc să fiu un aliat mai bun și să învăț ce trebuie, dar încă lucrez la asta. Dacă auzi că folosesc ceva greșit, aș aprecia foarte mult dacă ai putea să mă anunți”. Persoana cu care vorbești va ști că acest proces de învățare este nou pentru tine și va aprecia onestitatea și efortul tău.