Pe 8 martie celebrăm Ziua Internațională a Femeii, o zi c e marchează lupta împotriva discriminării și încălcării drepturilor fundamentale ale femeilor de-a lungul secolelor. Din păcate, această zi s-a transformat dintr-o celebrare a luptei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen într-o sărbătoare a „sexului slab” sau „frumos”. De multe ori, urările primite pun accent pe frumusețe, feminitate și rolurile tradiționale de gospodină și mamă grijulie, ignorând esența acestei zile. 

Cum a devenit 8 martie un simbol al luptei femeilor? Aflați din materialul de mai jos.

Evoluția luptei femeilor pentru drepturi egale

La începutul secolului XX-lea, mișcările socialiste și feministe din Europa și America de Nord au început să militeze pentru drepturile femeilor, inclusiv dreptul la vot, condiții de muncă mai bune și egalitate economică.

Dreptul la vot.

— SUA. Al 19-lea amendament la Constituție (1920) a oferit femeilor dreptul de vot;

— Marea Britanie. Drepturi de vot limitate pentru femeile de peste 30 de ani în 1918, egalitate deplină cu bărbații în 1928;

— Franța: Drepturi de vot acordate în 1944.

— URSS: Femeile au câștigat dreptul de vot odată cu adoptarea Constituției din 1918.

Dreptul la educație.

— Accesul la învățământul superior a devenit mai larg abia la mijlocul secolului XX-lea, când femeile puteau intra la universități la fel ca bărbații în multe țări.

Dreptul la muncă.

— Femeile au început să fie integrate activ în sfera profesională, mai ales în timpul și după războaiele mondiale.

— În 1963, în Statele Unite a fost adoptată Legea egalității de remunerare, interzicând discriminarea de gen în ceea ce privește salariile.

— În URSS, femeile au primit drepturi de muncă egale cu bărbații din 1917.

Dreptul la divorț.

— În multe țări, femeilor li s-a oferit posibilitatea de a iniția divorțul. De exemplu, în Marea Britanie, legile divorțului au fost liberalizate în 1969, în timp ce în Italia divorțul a devenit legal abia în 1970.

Pentru prima dată, Ziua Femeii a fost sărbătorită pe 28 februarie 1909, în urma unei decizii a Partidului Socialist American, sub denumirea de „Ziua Națională a Femeii”.

În august 1910, cu ocazia Internaționalei Socialiste reunită la Copenhaga, activista socialistă germană Clara Zetkin, împreună cu colega sa Luise Zietz, a propus instituirea unei Zile Internaționale a Femeii, fără a stabili însă o dată fixă. Astfel, pe 19 martie 1911, această zi a fost sărbătorită pentru prima dată în mai multe țări europene.

Începând cu anul 1913, femeile din Rusia au început să marcheze Ziua Femeii în ultima duminică din februarie. În 1917, această zi a coincis, conform calendarului pe stil vechi, cu 8 martie pe stil nou. Atunci, femeile din Sankt Petersburg au declanșat o grevă cerând încheierea Primului Război Mondial. Protestele s-au extins în întreg orașul, declanșând Revoluția din Februarie, iar noul guvern provizoriu a acordat femeilor dreptul la vot.

După Revoluție, Vladimir Ilici Lenin a declarat 8 martie sărbătoare oficială în Uniunea Sovietică, iar abia pe 8 mai 1965 aceasta a devenit zi nelucrătoare.

Recunoașterea internațională

La mijlocul secolului XX-lea, sărbătoarea s-a răspândit în Occident devenind sărbătorită de Organizația Națiunilor Unite în 1975. Următoarea etapă în instituirea zilei dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1977, de către ONU, a Anului Internațional al Femeilor și declararea perioadei 1976–1985 ca Deceniul ONU pentru condiția femeii.

De atunci, 8 martie a devenit o zi de celebrare a realizărilor femeilor și de susținere a drepturilor lor în întreaga lume.

A doua jumătate a secolului XX a fost marcată de adoptarea unor legi împotriva discriminării de gen. De exemplu, Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor a fost adoptată în 1979.

Femeile în Moldova

Femeile câștigă, în medie, cu 15,5 % mai puțin decât bărbații, arată ultimele date publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). 

Conform datelor Anchetei Forței de Muncă, femeile în vârstă de 25-64 ani au un nivel de instruire mai înalt comparativ cu cel al bărbaţilor de aceeași vârstă.

În anul 2022, din totalul conducătorilor de toate nivelurile, 55,4 % au fost bărbaţi, iar 44,6 % – femei. Participarea femeilor la luarea deciziilor în Parlament relevă o reprezentare a femeilor în proporţie de 40,4%, la începutul anului 2024 (din 99 deputaţi 40 erau femei), în comparație cu 31,6% la nivel european și 26,9% la nivel global.

Femeile comparativ cu bărbații sunt mai des victime ale violenței în familie. În anul 2023, în urma infracțiunilor violenței în familie înregistrate au suferit 685 de persoane din care 71,2 % au fost femei, iar în 2024 au fost înregistrate 926 de victime, dintre care 70,5 % au fost femei.

De asemenea, în 2024 au fost raportate 28 de cazuri de femicid cauzate de violența în familie, o creștere cu 7 cazuri față de 2023.

Ce facem pe 8 martie?

Pe 8 martie, la ora 12.00, în fața Centrului Comercial UNIC vă puteți alătura Marșului Feminist. Acesta este o acțiune pașnică incluzivă care își propune să combată stereotipurile create în jurul cuvântului feminism, precum și prejudecățile atribuite persoanelor care se identifică ca feministe și feminiști.

Evenimentul invită sub aceleași lozinci nu doar femei, ci și bărbați care susțin egalarea în drepturi a ambelor sexe.