Într-o lume în care drepturile TLGBQ+ sunt contestate mai mult ca niciodată, am vrut să aflăm cum activiștii și activistele queer reușesc să își păstreze puterea și speranța. Am stat de vorbă cu 4 oameni care fac mai mult decât să reziste: construiesc lumi mai bune pentru noi toți.

Anastasia Danilova, activistă Lesbiană

În istoria activismului meu, am văzut deja situații foarte asemănătoare cu cea de astăzi și cred că este important să reflectăm asupra faptului că niciuna dintre realizările noastre nu este eternă și, în același timp, că situația se poate schimba întotdeauna în bine, chiar dacă pare fără speranță.

Cred că principala sursă de forță pentru rezistență este comunitatea și unificarea. Ei vor să ne facă să credem că suntem singuri și că suntem neajutorați, dar de fapt ne avem unii pe alții și este important să ne amintim acest lucru. Solidaritatea noastră trebuie să meargă dincolo de LGBTQI, este important să ne unim cu alte mișcări pentru drepturile omului, iar acest lucru înseamnă să fim capabili să ascultăm și să căutăm valori comune. Am învățat intersecționalitatea și acum este mai importantă ca niciodată.

La nivel personal, cred că este foarte important să avem speranță și să credem că vremurile întunecate se vor termina mai devreme sau mai târziu.

Vlad Viski, Director Executiv la MozaiQ

Trăim, într-adevăr, niște vremuri extrem de tulburi, în care ostilitatea față de persoanele LGBTQ+ este în creștere, atât la nivel politic, cât și social. Pentru mine, ce mă face să fiu rezilient, are a face cu felul în care m-a educat mama: mi-a insuflat un spirit al justiției și împotriva nedreptății. 

Pe scurt, mama m-a învățat că dacă văd vreo nedreptate, împotriva unei femei, a unei persoane rome sau a unei persoane LGBTQ+, să intervin. Nu pot să stau deoparte când văd o nedreptate. De asemenea, cred că uneori mă motivează și furia, căci e despre mine, despre identitatea mea, despre dreptul de a fi liber, a iubi pe cine doresc, iar această furie se transformă în acțiune. 

Nu în ultimul rând mă motivează oamenii din jurul meu, care sunt alături de mine, căci fără a fi mai mulți, fără a fi o comunitate, nu putem avansa. Avem nevoie să fim împreună. 

Lorelei Grigoriță, administratoare Queer Cafe și activistă Lesbiană

Într-un mediu instabil influențat de politici anti LGBT externe și interne, e provocator să rămân concentrată. În unele zile cad, mă confrunt cu homofobie și acte de ură, e dificil să digeri această stare de nedreptatea care vine de la deciziile și exprimările liderilor de opinie, politicienilor sau a vecinilor, care nepăsător contribuie la ură față de comunitatea LGBT. 

Pentru a rămâne rezilientă, în așa zile, mă concentrez pe sarcini mici care sunt în puterea mea de rezolvat, în timp ce mă las să-mi trăiesc emoțiile. Pentru mine e important să mă recuperez emoțional ca să pot decide cum și dacă pot contribui la îmbunătățirea situației. Conștientizez că homofobia și transfobia e copleșitoare pentru mine, ca și pentru orice persoană din comunitate. Aici trăim aceiași experiență care de fapt ne unește și motivează să fim în rezistență în perioadele dificile.

Alla, LGBTQ+ activist from Russia

Ceea ce mă motivează sunt, în primul rând, cuvintele bune de la cei pe care îi ajutăm. De fiecare dată când citesc un feedback de la cineva, sunt pe punctul de a plânge. Iar în cele mai întunecate momente, asta este ceea ce îmi dă speranță și îmi spune să nu renunț. De asemenea, desigur, este sprijinul din partea comunității și a colegilor. Când întâlnesc oameni la conferințe și seminarii/webinarii, iar ei îmi spun că ceea ce facem este important, nu mă pot abține să nu continui.

Cât despre strategii, nu pot spune că am una. Pur și simplu continui și mă adaptez constant la contextul în continuă schimbare. Cu toate acestea, un sfat pe care aș dori să îl dau colegilor mei activiști și jurnaliști este următorul: aveți grijă de sănătatea voastră mentală. Din păcate, suntem obișnuiți să îi ajutăm pe alții și să ne ignorăm propriile nevoi. Iar acest lucru duce la epuizare și la alte probleme de sănătate mintală. Vă rog să nu uitați de voi înșivă. Și nu uitați: puneți-vă mai întâi masca vouă înainte de a-i ajuta pe alții 🫶