Este primul articol scris pentru comunitatea Bang Bang și am emoții. Aici o să vă povestesc cum mi-am descoperit identitatea, o să explorez și voi scrie despre hobbyurile multora dintre voi (da, da o să fac multe interviuri) și o să vă relatez experiența mea de membru al comunității LGBTQ+. În primul meu articol „de botez” am decis să vorbesc în premieră despre metamorfozele prin care am trecut și care mi-au provocat diverse emoții și stări.
Haideți de la început să mă prezint. Sunt Liubomir și am făcut coming out în luna iunie, anul 2023. Sunt bisexual. Sunt jurnalist și în toți acești ani eram alături de comunitatea LGBTQ+ din Moldova. Scriam știri, făceam interviuri, mergeam la traininguri pentru jurnaliști, frecventam diverse evenimente organizate de Centrul de Informaţii GENDERDOC-M. Astfel, făceam treptat cunoștință cu membrii comunității și îmi reușea să public materiale exclusive.
Prima vizită într-un gay club
La începutul integrării mele în comunitate nu prea știam cum stau lucrurile pe interior și din acest motiv aveam percepții eronate despre oamenii de aici. Eram departe de lifestyle-ul comunității și de distracțiile organizate. De aceea, mă conectam de rutina comunității doar când apăreau subiecte de știri.
În 2018 voiam să vin la un private party ca să scriu un reportaj. Îmi era interesant cum au loc distracțiile în clubul de noapte. „E așa ca în filme?”, mă întrebam eu. Până la urmă n-am mai ajuns în acel club și interesul profesional față de acest subiect s-a epuizat. Abia în luna decembrie a lui 2022 curiozitatea personală s-a impus în fața fricii și am decis să merg la acel club de noapte ca să văd cum e acolo. Am intrat timid, stăteam în ungherul de la ieșire și mă uitam cum fetele și băieții dansează. Aveam impresia că toți se uită la mine și se șoșotesc „Ia’ privește-l, încă unul a venit la noi”. Peste vreo 10 minute am plecat odată ce mi-am satisfăcut curiozitatea.
Mai auzisem și despre queer cafe, dar nu fusesem vreodată acolo până la coming out. Deci, nu știam prea multe, dar nici nu mă interesa ce distracții are lumea de aici.
Am devenit „agent sub acoperire” în comunitatea LGBTQ+
În primăvara anului 2022 am plecat din jurnalism, dar continuam să scriu articole de autor chiar dacă aveam o altă funcție la aceeași redacție. Prin urmare, nu am mai scris nimic despre comunitate. M-am retras definitiv din toată viața social-politică din Moldova. Toate acestea le-am făcut pentru ca în 2023 să devin „agent sub acoperire” în comunitatea LGBTQ+. Glumesc.
Nu scriam articole, dar cercetam empiric fenomenele din interior ca să înțeleg cum și încotro evoluează comunitatea LGBTQ+. Voiam să mă asigur că o să mă simt în siguranță după ce voi face coming out-ul.
„Am descărcat Grindr și mi-am ieșit din minți.”
Ce știam eu despre comunitatea gay din țară? Aproape nimic. De aceea, am descărcat Grindr și mi-am ieșit din minți la câtă ură și lipsă de respect există în comunitatea gay. Apoi am aflat că mai există și aplicația Hornet, dar văzusem că nu e prea populară în Moldova.
Primele interacțiuni pe aceste aplicații de (sex)dating au fost realizate la modul „super anonim”. În primul rând nu știam cum să comunic acolo. Ce trebuie să scriu, cum să încep discuția și cum s-o mențin. Partea cu fotografiile era mai stresantă. Majoritatea nu aveau imagini pe profil sau își puneau imagini fake dându-le drept adevărate. Da, și nudurile erau la mare solicitare. Recunosc că și eu făceam parte din utilizatorii care foloseau profile pustii și care trimiteau fotografii de pe internet. Căci intenția mea nu era să mă întâlnesc pentru un (sex)date, dar mai mult pentru discuții. Trăiam o viață fake acolo.
Peste câteva săptămâni am înțeles regulile jocului pe Grindr. Am înțeles că Grindr e mai mult despre comunicare fără tolc, timp pierdut, blocări instantanee dacă nu acceptai un (sex)date. Am devenit mai flexibil și încercam să fiu pe placul tuturor, ceea ce era o greșeală fatală. Tipii de acolo îmi diminuau toleranța și empatia pentru toți gay-ii din țară. Deveneam furios și agresiv. Puteam să mă cert cu ei, să-i blochez imediat. Stările de furie mă urmăreau tot mai des și mai des, iar ca să scap de ele ștergeam aplicațiile pe câteva luni.
Vă povestesc un caz. O dată am făcut o migrenă serioasă (prima oară în viața mea). Aveam dureri de cap zilnice, chemam ambulanța. Medicamentele mă ajutau doar pe moment. Vomitam tot ce mâncam, n-aveam poftă de mâncare, nu mă puteam ține pe picioare, dar și alte simptome pe care nu le-am avut vreodată. Am plecat la o clinică privată ca să-mi fac tomografia la cap. Credeam că am cancer la creier. Neurologul mi-a spus că totul e ok. Mi-a dat un tratament care puțin mă ajuta. Într-o seară îi povesteam unui amic (gay) despre această istorie și el fiind mai experimentat în treburi de astea mi-a zis: „E normal așa să se întâmple. Azi îți zice una, mâine îți zice alta”. Mi-a mai povestit câte ceva și simțeam o ușurare. „Nu doar cu mine se întâmplă așa ceva”. Începând cu următoarea zi, mă simțeam foarte bine, pofta de mâncare a revenit și migrena a dispărut definitiv.
„Da’ eu pe tine te știu, suntem prieteni pe Facebook.”
Cam un an am utilizat aceste aplicații ca să constat că nu sunt periculoase pentru mine. Nu m-am confruntat vreodată cu amenințări sau șantaj. Ba mai mult, devenisem mai curajos și transmiteam pozele mele reale (nu nuduri) în conversațiile în care aveam încredere. Știți ce urma? „Da’ eu pe tine te știu, suntem prieteni pe Facebook”. Și astfel de mesaje au fost vreo câteva.
Cu timpul, Grindr puțin a evoluat la capitolul deschidere și respect reciproc și datorită acestor schimbări de atitudini în rândul utilizatorilor mi-am făcut câțiva buni cunoscuți cu care, apropo, eram de mult timp deja „prieteni” pe Facebook. Mi-am dat seama că e timpul să deschid ușa dulapului prăfuit și că nu îmi este mai mult frică de outing [n.r. Când cineva dezvăluie orientarea sexuală a persoanei fără consimțământul acesteia].
„Mi-am fracturat glezna la SKAL.”
Pe 10 iunie 2023 am făcut coming out pe contul meu de Facebook. De atunci, comunitatea LGBTQ+ s-a deschis pentru mine în alte culori și oportunități. Am descoperit că la SKAL nu e atât de groaznic cum se zvonea la Piața Centrală. Am fost de vreo câteva ori acolo, iar la ultima vizită mi-am fracturat glezna în timp ce dansam. Când dansez uneori mă și traumez. Tot acolo am asistat și la primul drag show din viața mea.
Cu timpul am devenit mai vizibil printre membrii comunității. În luna pride-ului din acest an [n.r. 2024] am obținut o diplomă pentru curaj din partea GDM. Nu mi-am închipuit vreodată că voi fi apreciat pentru niște lucruri care ar trebui să fie considerate normale. Stați puțin, suntem în Moldova. Tot ok.
Acum sunt în luna octombrie 2024, iar cercetările empirice continuă și sper să devenim cu toții mult mai respectuoși și mai puțin răutăcioși.
