Comunitatea LGBTQ+ se confruntă în continuare cu multe prejudecăți. Cel mai des acestea vin din frică și neștiință. Pentru a combate perpetuarea lor, am discutat cu specialiști și consultat rapoarte oficiale. Totul a pornit, de fapt, de la un top al replicilor care au început să apară pe pagina redacției Bang Bang. Analizăm, în continuare, trei dintre ideile eronate care s-au repetat cel mai des în comentariile de pe pagina noastră.
1. Comentariile de ura ≠ libera exprimare
Dreptul la libera exprimare este un drept comun, care totodată are limite și nu ar trebui să ofenseze alte persoane. Libertatea de exprimare vine și cu responsabilitate de a respecta demnitatea celuilalt. Aceasta nu presupune că poți face sau spune orice, ci include conștientizarea și considerarea nevoilor și limitelor persoanele. Mai simplu, ce ție nu-ți place, altuia nu-i face
Articolul 55, din Constituția R.Moldova, privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor spune că „orice persoană îşi exercită drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile altora”.
2. Relațiile persoanelor LGBT+ nu pot fi explicate copiilor
Psihologul Dan Simion spune că, în funcție de vârsta copilului, îi oferim și informații pe măsură. Potrivit lui, copiii mai mici de cinci ani nu sunt încă interesați de acest subiect. Cel mai des, această îngrijorare este vine din rușinea și atitudinea homofobă a adulților. Totuși, dacă copilul se interesează de cei doi bărbați se țin de mână, o explicația potrivită a părinților ar putea fi următoarea:
„Tot așa cum mami cu tati se iubesc și sunt împreună, poate să fie și un bărbat cu un bărbat și o femeie cu o altă femeie. Dacă doi oameni se plac și se iubesc pot fi împreună. Acest lucru este important, mai puțin contează genul acelei persoane”, menționează Dan Simion.
Specialistul mai menționează că e important să i se explice copilului că orientarea sexuală e înnăscută și nu este o alegere sau un stil de viață.
„În primul rând, se explică că orientarea este înnăscută și influențată de mulți factori. În al doilea rând, orientarea astăzi poate fi percepută și ca o modă din nevoia de atenție, nevoia de apartenență la un anumit grup etc. Acest lucru însă trebuie privit cu atenție. Nu este bine să ne declarăm ceva ce nu suntem. Nu e bine să recurgem la un asemenea gest, ca să nu suferim mai apoi sau să dăm mesaje false cuiva care chiar are altă orientare sexuală. Copilul e util să discute cu un specialist, să știe cum este”, punctează psihologul.
3. Persoanele LGBT+ au acces la aceleași drepturi și oportunități ca și cele hetero
Potrivit clasamentul Rainbow Index Europe 2024 Moldova are un scorul de 39%, clasându-se pe locul 25. Poziția îmbunătățită a țării se datorează includerii pozitive a orientării sexuale în legislația privind ocuparea forței de muncă, educația, bunurile și serviciile, sănătatea, infracțiunile motivate de ură și discursul motivat de ură. Totuși, acest cadru juridic mai bun al țării nu înseamnă neapărat și o viață mai bună pentru persoanele LGBTI în societate, și nicidecum nu putem vorbi despre drepturi egale de care se bucură alți cetățeni.
Una dintre problemele semnalate în raport este accesul la bunuri și servicii pentru persoanele LGBTQ+. Un exemplu este cazul unei femei trans care a fost discriminată într-o bancă din cauza diferenței dintre documentele ei și expresia sa de gen. Cauza acestei probleme rămâne lipsa unui cadru juridic mai echitabil pentru recunoașterea legală a genului și schimbarea actelor pentru persoanele trans.
În contextul discuțiilor legate de drepturile familiei, cuplurile LGBTQ+ din Moldova se confruntă în continuare cu discriminare. Deși acum doi ani în urmă Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că țările care fac parte din Consiliului Europei trebuie să recunoască și să protejeze prin lege familiile formate din persoane de același sex, Moldova nu a făcut nici un pas spre a asigura un cadru legal care să asigure acest drept.
Un alt drept care este încălcat frecvent este dreptul la securitate și protecție. În multe cazuri poliția refuză să înregistreze cererile persoanelor queer care sunt supuse atacurilor verbale sau fizice pe stradă sau online. RecenT, Franz, un activist gay a fost atacat fizic și verbal în apropierea magazinului Atrium din Chișinău pentru că poartă fustă, iar ofițerul de serviciu practic a refuzat să-și facă treaba, declarând că „Спасение утопающих в руках утопающих” („Salvarea celui ce se îneacă este în mâinile celui ce se îneacă”).
