Drumul către acceptare nu este doar o călătorie personală, ci și o călătorie alături de părinții noștri. Acesta este gândul cu care am ieșit de la conferința „Felis”, care a avut loc în perioada 12-13 aprilie 2024. Evenimentul de două zile a adus la un loc părinți, din Moldova și de peste hotare, experți în domeniul educației și psihologiei, activiști, și reprezentanți ai autorităților pentru a discuta despre provocările cu care se confruntă părinții persoanelor LGBT+ în societate.
După conferință, am discutat cu Natalia, coordonatoarea grupului de suport pentru părinții copiilor LGBTQ+ Moldova, care ne-a spus povestea grupului de suport și cum acesta s-a transformat în cei 18 ani de când activează.
Povestea grupul de suport pentru părinții copiilor LGBT+ din Moldova

În ograda GDM, Natalia m-a întâmpinat cu un zâmbet cald și cu privirea plină de înțelegere. Ea fost una dintre primele voci care a susținut părinții copiilor LGBT+ din Moldova.
Povestea acestui grup de suport începe într-un mic birou al organizației GenderDoc-M, unde Natalia și colegii ei au adunat pentru prima dată părinții care aveau nevoie de claritate și înțelegere. „A fost un șoc pentru toată lumea, inclusiv pentru noi, să vedem cât de mulți părinți au venit la acea primă întâlnire. Am încercat să le explicăm ce înseamnă orientarea sexuală și identitatea de gen, să le oferim un cadru prin care să-și poată înțelege mai bine copiii.”
Un moment esențial în dezvoltarea grupului a fost atunci când Natalia a observat cât de profund erau afectați persoanele LGBT+ de reacțiile părinților lor. „Mi-am dat seama că, după ce făceau coming out-ul, copiii începeau să trăiască cu o presiune enormă, așteptând reacțiile părinților. Am încercat să fiu un mediator, un sprijin pentru ambele părți, să îi ajutăm pe părinți să vadă dincolo de etichete și prejudecăți și să-și vadă copiii așa cum sunt: buni, talentați, plini de viață.”
Etapele prin care trec părinții copiilor LGBT+
De la șoc și negare, la acceptare și sprijin activ, părinții trec prin diferite etape atunci când află despre copii lor LGBT+. „Prima fază este mereu șocul, deoarece fiecare părinte are așteptări și vise pentru copilul său. Este greu să îți vezi copilul că iubește diferit, să accepți că visele tale pentru el, poate, nu se vor împlini exact așa cum ai sperat. Iar gura satului este cea mai mare frică pentru părinții copiilor LGBT+.”
Pentru a face față acestor provocări, grupul de suport organizează tabere și sesiuni de consiliere unde părinții pot discuta deschis și pot primi sprijin. Natalia își amintește cum, la una dintre aceste tabere, o bunică de 70 de ani și-a înțeles pentru prima dată nepotul. „A fost un moment de cotitură atunci când ea a realizat că nu există nimic rău în orientarea lui sexuală. Aceste momente sunt esențiale pentru că transformă vieți și construiesc punți de înțelegere.”
Fără a avea inițial o pregătire psihologică formală, Natalia a urmat diverse cursuri și training-uri pentru a putea oferi un sprijin cât mai eficient. „Am învățat pe parcurs, împreună cu colegii mei, cum să lucrăm cu părinții și cum să abordăm aceste subiecte delicate. Este un proces continuu de învățare și adaptare.”
Acum, după aproape două decenii de activitate, grupul de suport pentru părinții copiilor LGBT+ din Moldova a devenit un adevărat reper în comunitate, un loc unde părinții găsesc sprijin, înțelegere și puterea de a merge mai departe. „Este o călătorie lungă și dificilă, dar este și una plină de satisfacții. Fiecare poveste de acceptare și sprijin ne dă puterea să continuăm”, concluzionează ea.
„Drumul către acceptare poate fi lung și greu, dar suntem aici unii pentru ceilalți și pentru copiii noștri.”
Natalia ne-a povestit despre un caz care i-a rămas adânc întipărit în memorie. Este vorba despre Ana și fiica ei, Maria. Ana, o mamă tradiționalistă și religioasă, a fost devastată când Maria i-a spus că este lesbiană. Inițial, Ana a refuzat să accepte realitatea, iar relația lor a devenit tensionată. Maria s-a simțit tot mai izolată.
„Ana a fost sceptică la început, dar a venit la întâlniri din dorința de a-și înțelege mai bine fiica”, își amintește Natalia. Prin discuții și activități comune, Ana a început să vadă dincolo de propriile prejudecăți și temeri. Un moment cheie a fost atunci când a auzit povestea unui alt părinte, care a trecut printr-o situație similară și a reușit să își reconstruiască relația cu copilul său.
„Aceste momente de conectare și înțelegere între părinți sunt esențiale.” După câteva luni de consiliere și participare activă în grup, Ana a reușit să își accepte fiica. Relația lor s-a transformat radical, trecând de la înstrăinare la o legătură profundă și autentică. „Ana a devenit una dintre cele mai active membre ale grupului nostru, ajutând alți părinți să navigheze prin propriile lor provocări”, povestește Natalia cu mândrie.
Povestea Anei și a Mariei este doar unul dintre numeroasele exemple de succes care arată impactul profund al grupului de suport condus de Natalia. Acest exemplu subliniază cât de important este sprijinul și dialogul în procesul de acceptare și cât de mult poate influența pozitiv viața unei familii.
Cu fiecare zi, grupul de suport crește. „Ne uităm cu optimism spre viitor”, spune Natalia. „Știm că drumul către acceptare poate fi lung și greu, dar suntem aici unii pentru ceilalți și pentru copiii noștri.”
Un mesaj de înțelegere și empatie
„Avem nevoie de mai multă înțelegere și acceptare în comunitatea noastră. Trebuie să lucrăm împreună pentru a crea un mediu în care toți copiii să se simtă iubiți și acceptați așa cum sunt.”
Pentru cei care încă se luptă cu acceptarea copiilor lor LGBT+, Natalia vine cu următorul mesaj. „Nu e ușor, dar nu suntem singuri. Există o comunitate întreagă de părinți care trec prin aceeași experiență. Fiți deschiși la dialog și căutați sprijinul celor din jur. Nu sunteți singuri în această călătorie.”
Postări relevante
- Explicăm// Cum patriarhatul a inventat pederastia și de ce acum o folosește ca insultă
- Cupluri LGBTQ+ în desene animate și anime
- „Sex, nu gen” – Premierul României folosește discursul anti-LGBT pentru a promova ura și ignoranța
- Cum am învățat să-mi gestionez anxietatea
- Pe 14 martie sărbătorim Ziua Internațională a Sexului Oral