A fi vizibil queer pe străzile Chișinăului (și nu numai) deseori înseamnă o confruntare cu realitățile dure ale unei societăți în care queerfobia este mult prea prezentă. Prin simplu act de expresie a identității proprii, persoanele queer devine un simbol în ochii altora. Pentru unii, un simbol al rezistenței și libertății. Pentru alții, un simbol al decăderii din valorile tradiționale, un simbol a ”influenței” din afara țării menit să corupă tinerii. În acest proces de dezumanizare ne scapă omul din spatele simbolului.

Bodhi este un poetx non-binar de culoare care se prezintă „într-un mod feminin”. Aceștia ne povestesc că „oricând ies în oraș, în cel mai bun caz pot să mă aștept la foarte multe priviri insistente. În cel mai rău caz pot fi hărțuitx verbal și fizic mult prea des.”

Experiența lor nu este unică. Andreea, o artistă queer care are un stil gotic, acum studentă în Cluj, ne spune că „deseori bărbații îmi fac remarci obscene, strigă la mine, încearcă să intre în discuție cu mine, se uită fără lipsă de respect și se compoartă foarte straniu în jurul meu”.

Din experiența proprie ca persoană non binară, am fost înjurat de multe ori, am simțit și eu priviri amenințătoare și am fost hărțuit verbal de carabinierii din Republica Moldova și de polițiștii din România.

Ce măsuri putem lua pentru minimizarea riscurilor?

În timp ce nu putem evita în întregime queerfobia de pe străzile orașului, putem identifica și lua măsuri de siguranță prin care să minimizăm riscurile și să ne apărăm dacă este necesar.

Siguranță în grupuri de prieteni

Printre cele mai bune măsuri de siguranță pe care le putem lua atunci când ieșim în oraș, este să fim înconjurați de un grup de prieteni. Toate persoanele queer cu care am discutat despre siguranță, au accentuat faptul că se simt mult mai protejați, dar și liberi în a se exprima, având în jurul lor persoane de încredere. Bodhi, de exemplu, își găsește „încrederea în sine necesară” pentru a-și exprima identitatea în totalitate anume printre „prietenii care se simt și ei confortabili în exprimarea propriului stil.”

Spații Queer și Non-Queer

Informează-te despre spațiile prietenoase queer din orașul tău. Înainte să vizităm un spațiu, chiar dacă se declară ca fiind prietenos, rugăm alți membri din comunitate să ne povestească despre experiența lor în cadrul acestuia. Luăm în considerare și intersecțiile identității noastre. Doar pentru că un spațiu este sigur pentru persoanele queer albe, nu înseamnă că acesta va fi sigur și pentru o persoană queer de culoare.

Dacă este vorba de un spațiu public, ne asigurăm că acesta nu se află într-o zonă periculoasă și luăm în considerare stugestiile de mai sus.

Împrumutăm niște privilegii de la bărbații cishet

Știm cât de neplăcut poate fi să ne limităm expresia identității, însă uneori anume asta ne și poate ține în siguranță. În mod special dacă suntem sau am putea fi percepuți ca bărbați. Când mergem seară până la magazin, sau într-o zonă mai periculoasă a orașului, niște haine largi și un look masculin va reduce considerabil riscul de a fi atacați.

Ieșirile de seară

În timp ce unele persoane, ca de exemplu Andreea, încearcă să nu plece singure în oraș „sub nici-o circumstanță”, uneori suntem nevoiți să o facem. Este important să fim conștienți de riscurile la care ne supunem pentru a fi pregătiți pentru ele. 

Iată câteva sfaturi:

  1. Atunci când avem posibilitatea, luăm un taxi. În transportul public suntem vulnerabili, neavând posibilitatea de a părăsi transportul dacă este necesar. Din păcate nici nu putem conta pe ajutorul angajaților din troleibuze, deseori aceștia tolerând sau chiar contribuind la situații de conflict. Dacă mergem cu taxi, trimitem unei persoane de încredere informații despre locația noastră live și numărul de înmatriculare a mașinii.
  2. Suntem conștienți de regiunile orașului mai periculoase și le evităm. De exemplu, eu știu că trebuie să evit restaurantele fast-food la orele târzii, acestea fiind spații unde inevitabil voi fi hărțuit dacă sunt perceput queer. Informează-te în privința zonei în care trebuie să mergi în acea seară și cunoaște străzile pe care ar fi bine să le eviți.
  3. Mergem încrezuți și rapid. Deseori glumim despre „gay walk” (mersul gay, n.r.), însă acesta există cu un motiv. Gay walk-ul constă în a merge cu încredere și rapid, ceea ce ne ajută să ieșim dintr-o situație de risc. În același timp, este mai puțin probabil ca cineva să încerce să te abordeze dacă mergi încrezut.

Capul sus și vigilența pe stradă

Analizăm zona în care ne aflăm, câți oameni sunt în jurul nostru, cum se comportă acești oamenii și cine ne-ar putea oferi ajutor în caz de necesitate. Dacă ne plimbam prin oraș, este recomandat, cel puțin seara, să ne scoatem căștile.

De exemplu, dacă persoana se uită insistent la noi și caută ceva în buzunare, poate ar fi bine să traversăm strada, să creăm o distanță între noi sau să fim pregătiți să ne apărăm.

Ca și regulă generală, evităm grupurile de bărbați. În majoritatea cazurilor în care eu am fost hărțuit, era vorba de un grup de bărbați. Persoanele homofobe rareori au curajul de a te ataca atunci când sunt singure. Prind la curaj totuși în cadrul unui grup.

Mijloace de autoapărare: Ce ne spune legea?

În Republica Moldova există doar două tipuri arme de autoapărare pe care le putem folosi legal: pistoalele paralizante (taser) și spray-ul cu piper. În timp ce acestea nu trebuie înregistrate, ele pot fi procurate numai dacă ai peste 18 ani și strict de la un magazin autorizat.

Când le cumpărăm de la un magazin autorizat, avem garanția faptului că arma a fost certificată și a trecut inspecția de stat. Dacă produsul nu este certificat, este posibil ca să fi fost introdus în ilegal țară. În caz de litigiu, este important avem un document care să confirme că am cumpărat arma de la un magazin autorizat. 

Alte reguli importante de utilizare ar fi:

  1. Armele de autoapărare trebuie ascunse.
  2. Putem folosi armele de autoapărare numai atunci când există o amenințare la adresa vieții noastre sau a celor dragi.
  3. Nu folosim armele de autoapărare dacă nu există un pericol iminent. Atunci când suntem hărțuiți verbal, de exemplu.
  4. Nu folosim spray-ul cu piper în spații închise, locuri aglomerate, și spații în care alte persoane ar putea fi rănite.
  5. Este important să avem martori care să confirme faptul că am folosit arma în autoapărare.

Dacă am folosit o armă de autoapărare și am rănit agresorul, conform legislației Republicii Moldova suntem obligați să:

  1. Acordăm primul ajutor persoanei împotriva căreia am utilizat arma de autoapărare.
  2. Chemăm ambulanța și informăm poliția în privința faptului că am folosit o armă de autoapărare.

Dacă folosim o armă de autoapărare și fugim de la fața locului, iar cineva sună la poliție și suntem găsiți, vom fi pedepsiți în conformitate cu legea pentru că nu am anunțat poliția.

Echilibrul dintre siguranța proprie și expresia identității queer

Multe persoane queer s-au lovit de această provocare. Reducem din expresia propriei identității, dar în schimb ne simțim mai în siguranță pe străzi, sau ne exprimăm identitatea queer cu toate riscurile la pachet?

Bodhi descrie acest echilibru ca fiind „frustrant” însă „din păcate necesar”. Totuși a descoperit că le poate avea pe ambele cu ajutorul prietenilor cu care știe că se va simți protejatx în „situații de risc”. Totuși, atunci când iese în oraș singurx, va purta haine mai neutre din punct de vedere stereotipic cultural, deși oricum știe că va fi hărțuitx, fiind „femme și de culoare”.

Andreea consideră aceste măsuri de siguranță „prea drastice” din cauza impactul lor asupra indivizilor queer. Problema, în opinia ei, trebuie abordată prin a cultiva respect și educație în societate. Astfel încât să „nu fim nevoiți să ne ascundem și să ne fie tot timpul frică.” 

Ea se îmbracă „în dependență de locul” în care merge, pentru a-și putea exprima identitatea fără „manifestările neplăcute a unor oameni”. În același timp, se înconjoară cu persoane care o fac să se simtă „în siguranță, și iubită”.