Anul trecut, conforma ultimul raport privind situația drepturilor persoanelor LGBT+ în Republica Moldova prezentat de Centrul GDM, au fost înregistrate opt cazuri de violență și incidente motivate de prejudecată față de persoane queer. Totuși, acest număr nu reflecta realitatea, deoarece, cel mai des, persoanele LGBTQ+ nu se adresează după ajutor din cauza fricii.

De la începutul anului, în spațiul online, s-a discutat cel puțin despre două cazuri în care persoanele queer au fost agresate verbal. Este vorba de cazul unui băiat transgender care în Ianuarie a fost agresat în transportul public din Chișinău de către un tânăr sub privirile celorlalți pasageri și cazul lui Franz, un tânăr gay, care a fost agresat fizic într-un supermarket din centrul orașului.

Citește mai departe pentru a află răspuns la Ce este abuzul? De ce este important să raportăm cazurile de abuz? Care sunt pașii pe care îi poate urma o victimă? Ce facem dacă ofițerul de poliție nu vrea să înregistreze plângerea?

Pentru a înțelege mai bine acest fenomen, am solicitat opinia reprezentanților Consiliului pentru Egalitate din Moldova, Inspectoratul național de securitate și am discutat cu Angelica Frolov, Administratoare GDM și Coordonatoare de Program Lobby și Advocacy a Drepturilor LGBT.

Ce este abuzul? De ce este important să vorbim despre asta?

Abuzul vine în multe forme. El poate fi fizic, verbal, sexual sau emoțional. „Abuzul este când drepturile, libertățile și demnitatea unei persoane este restrânsă sau încălcată pe motiv că face partea din, sau este perceput/ă ca făcând parte din comunitatea LGBTQ+. Adică, cineva abuzează de puterea sa și aplică orice formă de violență ghidat de propriile prejudecăți față de persoanele LGBTQ+.” afirmă Angelica Frolov.

Ca persoane queer, încă de mici auzim cum alte persoane folosesc cuvinte defăimătoare sau alte insulte care au scop să diminueze demnitatea queer. 

Pentru a ne proteja, mintea noastră învață că a fi LGBTQ+ este ceva rău, rușinos sau dezgustător și acest aspect trebuie ținut în secret. Și chiar dacă prietenii sau familia noastră ne acceptă, există unele rude sau persoane care s-ar putea să nu ne accepte. Ni se cere să ascundem cine suntem pentru a nu-i face să se simtă inconfortabil. Acest lucru ne învață rușinea.

Cu timpul auzim despre persoane LGBT care au fost atacate fizic sau chiar ucise pentru că sunt ceea ce sunt. Acest lucru ne învață frica.

Toate astea ne fac să credem că nu merităm ajutor, iar atunci când ni se întâmplă ceva, de cele mai multe ori, nu spunem nimănui. Totodată, în cultura noastră, victima este mereu vinovată, iar acesta este un motiv în plus din care ajungem să nu raportăm abuzurile fizice sau verbale la care suntem supuși.

Reprezentantul Inspectoratului național de securitate afirmă că „raportarea cazurilor de abuz este primordială pentru protejarea victimelor, prevenirea recurenței abuzului, asigurarea justiției, și schimbarea percepțiilor și a atitudinilor. Este important să se implice și să acționeze toți cetățenii, atunci când observă sau sunt conștienți de cazuri de abuz pentru a contribui la crearea unui mediu sigur și respectuos în societate.” 

Codul penal al Republicii Moldova pedepsește acțiunile însoțite de aplicarea violenței asupra fiecărei persoane, fie că vorbim de violență psihică sau fizică, „ce se poate manifesta prin cauzarea unor prejudicii sănătății persoanei, care pot surveni în urma săvârșirii unor acțiuni cu caracter violent.”

„Este important să raportăm cazurile de abuz pentru a le face auzite, pentru a primi o satisfacere, pentru a ne proteja demnitatea umană și, pentru a trece mai ușor peste trauma cauzată de acest abuz. Raportarea este cea mai bună cale pentru prevenire. Cand o persoană știe că abuzul este pedepsit, el este mai rezervat în a-l repeta”, afirmă Angelica Frolov. 

Ce poți face când ești victima unui abuz fizic sau verbal?

Primul lucru de care trebuie să fii conștient/ă/x este că tu ai demnitate și trebuie să fi respectat/ă/x și ocrotit/ă/x. Totodată, ține minte că este îndatorirea statului să îți ofere protecție sau să te restabilească în drepturi atunci când cineva îți încalcă drepturile și libertățile. 

Iată un ghid de pași pentru orice persoană care a devenit victimă a unui abuz fizic sau verbal:

Pasul 1: Colectarea de dovezi și contactarea martorilor

Primul pas este să aduni cât mai multe dovezi posibile și să contactezi martorii, dacă aceștia există. Este esențial să documentezi incidentul și să obții sprijin pentru cazul tău. Fie că este vorba de fotografii, înregistrări audio sau alte materiale relevante, acestea pot fi de neprețuit în investigația ulterioară. Nu uita că poți filma agresorul cu propriul telefon. 

Pasul 2: Depunerea unei plângeri

Urmează să te adresezi autorităților competente pentru a depune o plângere oficială. Ai două opțiuni principale: poți suna la Serviciul unic pentru apelurile de urgență 112 sau te poți prezenta personal la Inspectoratul de poliție teritorial pentru a depune plângerea. Este important să acționezi cât mai rapid posibil, pentru a maximiza șansele de identificare și trimitere în judecată a agresorului. 

Este important să știi că dacă ofițerul de poliție refuză să înregistreze plângerea sau încearcă să te intimideze „înseamnă că se întâmplă un abuz de serviciu. Dacă ni se întâmplă acest lucru, mergem la ofițerul cu un grad mai înalt, la Comisariatul de poliție, la Ministerul Afacerilor Interne sau chiar putem raporta cazul la 112”, afirmă Angelica Frolov. 

La fel, poți apela la Centrul GDM pentru suport în procesul de depunere a plângerii. „GDM oferă suport juridic și psihologic. Vorbind de suport juridic, am în vedere atât niște sfaturi despre cum, când și în ce fel ar fi mai bine să procedezi în cazul în care ai suferit de abuz, atât și oferirea serviciilor avocatei, dacă acestea sunt necesare. Toate serviciile sunt gratuite.”

Pasul 3: Participarea la expertiza medico-legală

Dacă abuzul implică violență fizică și ai suferit leziuni corporale, vei fi îndrumat să treci expertiza medico-legală. Este crucial să te prezinți cât mai curând posibil pentru a asigura o evaluare corectă a leziunilor și pentru a consolida cazul tău în fața instanței.

Pasul 4: Păstrarea tuturor chitanțelor și documentelor relevante

În timpul procesului de investigație și tratament, este important să păstrezi toate chitanțele și documentele relevante legate de costurile suportate (analize, expertize, medicamente etc.). Aceste documente pot fi esențiale în procesul ulterior de cerere a despăgubirilor materiale și morale.

Pasul 5: Implicarea în procesul judiciar

Dacă autoritățile găsesc un infractor și dosarul este trimis în judecată, poți alege să te implici în procesul judiciar pentru a cere repararea daunelor materiale și morale. Este important să fii pregătit să depui mărturie și să prezinți toate probele și documentele relevante pentru susținerea cazului tău.

Combaterea abuzului împotriva persoanelor queer necesită acțiune colectivă și angajament ferm din partea întregii societăți. Fiecare dintre noi are responsabilitatea de a ne implica și de a susține victimele de abuz, de a ne educa și de a promova înțelegerea și empatia față de comunitatea LGBTQ+.