„Primii care au aflat despre familia mea au fost prietenii cu care am copilărit”, își amintește Alexandru Frolov (29 de ani). 

El este fiul activistei LGBT+ Angelica Frolov și a crescut într-o familie queer, cu toate dificultățile pe care le presupune asta în R. Moldova, și nu doar. 

Alexandru a parcurs drumul înțelegerii și acceptării persoanelor queer, iar mama lui a parcurs, la rândul său, drumul provocărilor de a crește un copil împreună cu partenera sa, într-o societate homofobă de la începutul anilor 2000. 

„Până la vârsta de 11 ani, am crescut într-o familie hetero, deoarece mamei mele îi luase ceva timp să înțeleagă că ea este lesbiană. Chiar și atunci când ea a realizat acest lucru și și-a acceptat orientarea ei sexuală, ea ascundea acest lucru”, povestește Alexandru. 

Potrivit unui sondaj realizat de Institutul de Politici Publice, în 2014 doar 2,2 % din cetățenii R. Moldova aveau o atitudine pozitivă față de persoanele queer, pe când 11% aveau o poziție neutră. 

Totodată, mai mult de 43% dintre respondenți considerau că persoanele LGBT+ sunt „bolnave”, iar aproximativ 36 % opinau că relațiile între persoanele de același sex trebuie pedepsite.

Datele sondajului sociologic “Fenomenul discriminării în Republica Moldova: percepţia
cetăţeanului” realizat de Institutul de Politici Publice în 2014″

În 2023, conform datelor celui mai recent sondaj realizat de Magenta Consulting, circa 13 % dintre chișinăuieni au declarat că au o atitudine pozitivă față de persoanele din comunitatea LGBT, mai mult cu două puncte procentuale comparativ cu 2022 (11 %) și cu șase puncte procentuale mai mult față de 2019 (7 %). 

Grijă, atenție și dragoste 

Mama lui o cunoscuse pe un forum pe cea care avea să devină ulterior partenera sa, iar la prima lor interacțiune, ea s-a prezentat ca o prietenă de-a Angelicăi. 

„În paralel, a avut loc și procesul de divorț cu tata. Menționez că relația mea cu tata nu era una foarte bună. Odată cu începerea procesului de divorț și cu venirea primei iubite a mamei în Moldova, cu timpul am început să-mi dau seama de relația lor”, adaugă el. 

A urmat o discuție cu partenera mamei sale despre lucrurile legate de comunitatea queer. 

„Evident, crescând într-o societate homofobă, aveam și eu inițial aceleași percepții homofobe. După ce m-am informat, cu timpul, am început să o accept ca pe prietena mea. Subliniez, că n-am avut conflicte cu mama, noi ne înțelegeam bine și eu întotdeauna eram de partea ei”, mai spune Alexandru. 

Totodată, Angelica subliniază că prioritatea sa era ca băiatul ei să crească în condiții bune, având parte de grijă, atenție și dragoste. 

„În interiorul familiei, un copil poate fi fericit indiferent de identitatea părinților. Orientarea sexuală nu are nicio treabă cu educarea copilului, pentru că creșterea și educarea unui copil este despre copil, și nu despre tine”, consideră ea. 

Dincolo de asta, a contat însă și mediul în care Alexandru a crescut. „Homofobia societății poate dăuna unui copil dintr-o familie queer. De aceea, anume atitudinea societății este ceea ce trebuie schimbat, pentru ca copiii noștri să se simtă bine”, explică activista. 

În școli lipsește orice tip de informație despre orientarea sexuală și identitatea de gen. Mai mult decât atât, majoritatea profesorilor școlari și universitari au prejudecăți legate de persoanele LGBTI+ și alte grupuri, iar aceste atitudini sunt promovate la lecții, potrivit raportului privind situația drepturilor persoanelor LGBT+ în Republica Moldova din anul 2022, realizat de Genderdoc – M. 

Anume aceste atitudini homofobe a cadrelor didactice, provoacă multiple cazuri de bullying și violență între elevi, arată același document.  

Psihologa Centrului GDM, Iulia Buzenco spune că, dincolo de problemele la școală, persoanele queer se confruntă adesea cu probleme și acasă, în familie, sau la muncă. În opinia sa, vizibilitatea și reprezentarea queer sunt foarte importante, în special, pentru adolescenți. 

„Am avut un exemplu bun în copilărie”

La 16 ani, Alexandru a mărturisit pentru pentru prima dată despre familia lui iubitei și prietenilor săi. Reacția lor pozitivă l-a făcut atunci să înțeleagă că lumea din jur nu este atât de ostilă pe cât credea și frica de a spune și altora a început să scadă. 

„Sper mult că copilul meu s-a simțit bine în familie, deși știu câte greșeli am făcut, le-am și discutat cu el mai târziu, mi-am cerut iertare. Dar aceste greșeli nu aveau nici o legătură cu orientarea mea sexuală, erau făcute pentru că cunoșteam prea puțin despre o educație corectă și sănătoasă”, punctează Angelica. 

Din punctul de vedere al fiului său, el a avut parte de o creștere și educație obișnuită, iar necesitățile sale ca copil au fost acoperite atât la nivel fizic, cât și emoțional. 

„Mai mult, partenera mamei m-a învățat anumite lucruri considerate tradițional bărbătești – lucru prin casă, munca la calculator. Pot spune cert că n-am dus lipsa prezenței unui bărbat în copilăria mea, mai ales că totul se făcea împreună. Eu cred că am avut un exemplu bun în copilărie”, afirmă Alexandru, care acum activează în IT. 

El spune că felul în care a crescut, contrar unor credințe eronate, nu a avut nicio influență asupra alegerii ulterioare a partenerii sale de viață. Alexandru este căsătorit cu prima sa dragoste și au 14 ani de când sunt împreună. 

„Unicul aspect care m-a influențat a fost să accept comunitatea queer mai ușor, să accept diversitatea”, conchide el. 

Decizia istorică a CEDO și ce schimbă asta pentru familiile din Moldova

În acest an, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a publicat o decizie istorică, prin care obligă statele membre, inclusiv R. Moldova, să recunoască parteneriatele queer. 

Avocata Centrului de Informații GENDERDOC-M, Străisteanu Doina Ioana a explicat  pe puncte, ce anume înseamnă această hotărâre pentru cuplurile respective.

Astfel, odată cu înregistrarea relației, cuplul de același sex va obține protecție pentru:

  • dreptul de a lăsa moștenire / testament;
  • dreptul de a consimți la servicii medicale (transfuzie de sânge, intervenții ce nu suferă amânare, donare de sânge etc.) pentru partenerul (partenera);
  • partajul averii, achiziția de bunuri;
  • educația și creșterea copiilor comuni, dreptul de custodie asupra copiilor în caz de deces a partenerului (partenerei) când e mamă / tată;
  • dreptul de a decide asupra chestiunilor ce țin de înmormântare și moștenirea averii și altele.

R. Moldova nu are în prezent o legislație care ar permite căsătoriile între persoanele de același sex.

Indicele anual „Rainbow Europe”, elaborat de organizația ILGA-Europe, care evaluează și compară politicile și legile privind drepturile persoanelor LGBTQ+ în 49 de țări, arată că, în acest an, R. Moldova s-a clasat pe locul 23, urcând cu 14 poziții în clasament, depășind țări precum România, Italia, Polonia. 

Poziția îmbunătățită a țării noastre se datorează includerii în mod pozitiv a orientării sexuale în legislația privind ocuparea forței de muncă, educația, bunurile și serviciile, sănătatea, infracțiunile motivate de ură și discursul motivat de ură.