Eu sunt hetero – mereu am fost atrasă de bărbați și am fost în relații doar cu bărbați. Mie îmi place masculinitatea, sensibilitatea, trăsăturile specifice și felul de a fi al bărbatului. Deși, dacă intri pe pagina mea de Pinterest, poți observa o sumedenie de poze, nuduri, picturi în care motivul principal este femeia. Nu a fost mereu așa, dar treptat, odată cu studierea artelor, am descoperit atracția mea față de portrete și unicitatea fiecărui chip de om, de nuduri și de diferențele dintre corpuri, care, în mod natural, fără a ne axa pe niște standarde, sunt minunate, însă la acest capitol putem desfășura un subiect aparte.

Mereu am observat femeia și am analizat mai minuțios textura pielii ei, formele feței sau ale corpului, tipurile sânilor, mâinile, mișcarea, felul ei de a fi, masculinitatea sau feminitatea acesteia etc. Am simțit admirație, acceptare sau neclaritate față de acestea în funcție de felul lor de a se manifesta. Cu toate astea, niciodată nu m-aș fi gândit că într-o zi mă voi îndrăgosti de o femeie. 

Se întâmplase la finele lunii februarie, anul curent, când am cunoscut pe rețele o tânără refugiată. Pentru că eram voluntară, singura intenție a mea a fost de a oferi ajutor. După prima discuție, a urmat o a doua, care nu era legată de activitatea mea de voluntariat, vorbeam la general. Pe parcursul conversației simțeam ceva neobișnuit, erau aceleași sentimente și emoții, pe care le simt când vorbesc cu un băiat care îmi place sau de care mă îndrăgostesc! Am fost uimită de ceea ce simt, nu aveam cum să mă aștept și nici nu credeam că aș putea simți astfel vreodată. Pierdusem controlul și nu știam cum să vorbesc cu ea, astfel încât să nu dau de bănuit. Îi vizitasem profilul de pe rețelele de socializare de câteva ori și mă convingeam tot mai mult că sentimentele mele sunt reale, voiam să o cunosc, să o cuprind altfel decât cuprinzi o prietenă sau cum o cuprind pe soră-mea! 

Voiam să mă detașez de ea, aveam gânduri diverse: Cu cine aș putea vorbi despre asta? Mi-aș dori să spun cuiva ce simt, să mă ajute să înțeleg ce se întâmplă cu mine. De ce tocmai acum am observat? Cum funcționează asta? Am dat un search pe google, deși îmi era cunoscut termenul de “bisexualitate”și înainte de a o cunoaște pe fata de care se pare că tocmai mă îndrăgostisem. 

Deci, bisexualitatea este, la fel ca heterosexualitatea și homosexualitatea, o orientare sexuală. Dacă persoanele hetero sunt atrase de sexul opus, homo – de persoane de același sex, persoanele bi sunt atrase și de același sex, și de sexul opus.

Atunci m-am gândit: eu nu am discutat niciodată cu prietenii mei despre opiniile lor referitoare la comunitatea LGBTQI+, oare cum ar reacționa ei, dacă le-aș spune despre trăirile mele? Dar familia?..

Am purtat câteva discuții cu familia referitoare la comunitatea LGBT, (dar nu le-am comunicat experiența mea). În rezultatul acestor discuții am înțeles că familia mea este tolerantă și acceptă libertatea de a se manifesta a fiecărei persoane. Cu prietenii am vorbit inițial la general despre LGBTQI+, ca mai apoi să le aduc propriul exemplu și pot spune că sunt o norocoasă, pentru că am fost ascultată, auzită, acceptată și mi s-a  confirmat faptul că atitudinea lor față de mine nu s-a schimbat.

Azi, încă nu sunt sigură, dacă mă identific totalmente ca fiind bisexuală, fiindcă o singură experiență, ce a avut loc online, nu mă convinge deocamdată să-mi atribui această caracteristică. Un lucru știu cu certitudine, voi rămâne a fi concentrată pe cunoașterea de sine și nu-mi voi permite niciodată să neg sau să resping ceea ce simt.

Autoare anonimă