În universul vibrant al culturii queer, unde expresia de sine devine o formă de rezistență și afirmare, Ballroom-ul reprezintă o subcultură ce își trage rădăcinile din inima comunității LGBTQ+. Inițiată în New York-ul anilor ’60 de către persoane latino și de culoare ca răspuns la opresiunea intersecțională asupra lor, această formă artistică și socială a evoluat într-o mișcare globală. Cunoscută pentru extravaganța sa, combinația de dans, modă și competiție, cultura Ballroom aduce în prim-plan talente queer unice. Pentru a pătrunde în acest univers captivant am stat de vorbă cu Dream, o persoană queer din Berlin care practică voguing.

Ce este cultura Ballroom?

Anul acesta Dream a venit la Chișinău pentru a doua oară pentru a conduce un workshop de voguing în cadrul Festivalul de Film Queer Voices. La ediția a VI-a a festivalului a avut loc și cea de-a treia ediție de ballroom, Try Out Session. După ball am decis să discutăm mai mult despre această formă de exprimare queer și să aflăm cum a început drumul lui în cultura voguing.

Dream: A fost întâmplător. Am un background teatral, și țin minte că am câștigat o competiție într-un proiect teatral. Premiul mi-a dat posibilitatea să merg în una din instituțiile creative ale lor. Am ales să merg la unul dintre festivalurile de dans, în Berlin. Totul era finanțat de organizatori, eram entuziasmat pentru o vacanță în Berlin. Eram acolo cu cel mai bun prieten de-al meu și am descoperit un workshop de voguing. Nu știam ce era ballroom-ul. Nu știam că sunt evenimente, case de ballroom și altele. M-am gândit doar că „doamne, e dans gay!”.

Viața lui a luat o altă direcție după ce a fost contactat de Georgiana, profesoara atelierului de Voguing). „Era un mesaj foarte lung, în care mi-a spus că „deși probabil nici nu știi încă ce înseamnă Ballroom-ul, am văzut ceva în tine”. M-a întrebat dacă vreau să fac parte din casa ei.”

Casele ballroom sunt o comunitate unită și deseori chiar o familie. În cadrul lor, membrilor li se oferă suport și acceptare, iar pentru multe persoane queer sunt o a doua familie după ce sunt respinse din familiile lor biologice. Fiecare casă este condusă de o Mamă sau un Tată care ghidează și sprijină membrii casei de ballroom. Casele, la rândul lor, sunt în competiție în cadrul show-urilor de ballroom. 

Dream: În comunitatea de Ballroom sunt două scene. Una e pentru începători și cealaltă ar fi pentru profesioniști. Ea m-a îndemnat să mă alătur în scena și casa pentru profesioniști. Nici nu știam foarte clar ce însemna asta. A trebuit să învăț foarte repede să fiu cine voiam să fiu. Voiam să înțeleg tot, voiam să învăț tot, voiam să-mi găsesc categoriile mele și să fiu cel mai bun. Următoarele luni au fost foarte intense. Patru luni mai târziu m-am mutat în Berlin, știam că va fi mai bine așa. 

Impactul culturii Ballroom în comunitățile Queer

Fiind un spațiu de exprimare a identități intersecționale a persoanelor de culoare și latino, Ballroom-ul au un rol important în facilitarea expresiei individuale și a identității comunităților queer.

Pentru mulți ballroom-ul este văzut ca distracție, dans și sclipici, ceva ușor. „Noi investim mult timp în Ballroom. Iar, la rândul său, Ballroom-ul îți poate oferi multă confidență și o șansă de a te exprima într-un mod autentic.”, accentuează Dream. De fapt, atelierele de ballroom înseamnă o deconstrucție a modurilor heteronormative de a fi.

Dream: Înveți să faci lucrurile altfel decât cum ai fost învățat de societate. Că trebuie să stau așa, să merg într-un anumit fel care să corespundă cu identitatea mea de gen ș.a.m.d. Cred că ballroom-ul îți poate deschide multe uși, dar în același timp e și lucru greu. Profesorii de ballroom pot fi foarte stricți, iar corpul tău o să doară.

Ballroom-ul chestionează identitatea de gen, proveniența socio-economic a unei persoane și altele. Însă uneori, Ballroom-ul copie multe aspecte pe care Dream le consideră problematice. „Ballroom-ul într-o mare parte e despre statusul tău. E despre a arăta bogat, a arăta perfect într-un mod toxic. Nu e un spațiu sută la sută sigur.”, punctează el.

În scena ballroom-ului poți întâlni în continuare colorism (discriminare bazată pe nuanța pielii), standartele frumuseții eurocentrice fiind în continuare predominante. De exemplu la categoria Face (față, n.r.) unde trebuie evidențiat chipul, cele mai bune trăsături, elementele jurizate fiind ochii, dinții, pielea, structura și nasul deseori, mărturisește Dream, „câștigă persoane ce au trecut prin rinoplastie, respectiv cu nasuri mai mici, mai europene.”

Dream: Sunt atât de multe momente în care observi problemele lumii din afară oglindite în cultura ballroom. Deseori auzim că în ballroom putem fi cine vrem să fim și că toți suntem frumoși și că vei fi celebrat pentru cea ce ești. Dar eu nu cred că asta e adevărat. Dacă ne uităm de exemplu la casele de ballroom mai puternice, și ești de exemplu o femeie trans, ai o rochie frumoasă, dar nu ți-ai ras picioarele, o să vezi că nu vei fi celebrată pentru cea ce ești. Putem observa și multă misoginie, unde bărbații încearcă să aibă mai multă putere decât femeile implicate în show.

Totuși, cred că ballroom-ul poate fi o lume magică dacă știi cum să exiști în ea.

Cel mai important e să investești în comunitate și cultură, nu numai să consumi din ea.  

Rafael: Ce sfaturi ai putea oferi unei persoane care ar vrea să înceapă să exploreze această lume?

Dream: Aș spune că ar fi o provocare în Moldova, pentru că nu există o comunitate de ballroom. Încearcă să apelezi la oameni din alte țări. Știu mulți oameni, inclusiv eu, care au scris unor străini de pe internet dintr-o altă țară. Cred că așa ai putea să începi și tu. Nu te grăbi, și fii conștient de spațiul în care exiști. Nu uita că acest spațiu a fost creat de persoane queer de culoare și latino și că e un spațiu original transgen. 

Nu crede că e o cultură pe care o poți doar consuma. Trebuie să oferi ceva în schimb. Dacă ai privilegiul și norocul de a fi implicat în ballroom, cel puțin depune efort pentru a aduce și alți oameni queer care ar avea nevoie de acest spațiu. Cel mai important e să investești în comunitate și cultură, nu numai să consumi din ea.