Candidați la șefia Primăriei din partea MAN, PSRM și a partidului Renașterea au făcut anterior declarații homofobe. Fie că e vorba de interzicerea marșului Pride, promisă de actualul edil sau de inițiative legislative homofobe tirajate după exemplul Rusiei, anunțate de fostul coleg al lui Ion Ceban din PSRM, Vasile Bolea, discursul de ură a rămas o constantă în alegerile naționale și locale, aspect semnalat și de Centrul GDM în rapoartele sale anuale. 

Mai multe partide și-au anunțat deja candidații la șefia primăriei Chișinău, în contextul alegerilor locale din 5 noiembrie curent. Printre aceștia, actualul primar, Ion Ceban, care și-a anunțat la finalul anului trecut și noul partid, Mișcarea de Alternativă Națională, declarat pro-european. În pofida acestui fapt, primarul și-a păstrat în 2023 amenințarea de a interzice marșul Pride din Chișinău, deși asta nu intră în competențele sale. 

„Eu reiterez: cel mai bun loc pentru astfel de activități, pentru a nu perturba transportul public în capitală sau alte activități, cel mai bun loc pentru paradă este Parlamentul și guvernul. Mai sunt și alte instituții, fără personalul nemijlocit, care activează în această privință. Asta este situația: am spus – fiecare să facă ce vrea acasă, nu avem nevoie de propaganda acestor manifestații, comportament și atitudini”, spunea Ceban, în luna iunie curent, înainte de eveniment. 

La fel ca și în 2022, marșul a avut loc și a fost numeros, la acesta fiind prezenți inclusiv deputați, precum și reprezentanți ai ambasadelor. 

Pe lângă Ceban, și candidata la Primărie din partea comuniștilor, Diana Caraman a făcut anterior declarații homofobe și manipulatoare, alăturându-se în 2022 Partidului Șor într-o acțiune de protest împotriva marșului Pride. 

„Noi cerem anularea acestui marș, pe care îl considerăm nepotrivit. Și asta pentru că nimeni nu este un secret faptul că 90 la sută dintre moldoveni sunt creștini ortodocși. Familia, copiii au permis existența acestui popor de-a lungul istoriei, iar păstrarea acestor valori este în continuare o prioritate pentru noi”, spunea atunci Caraman. 

Tot anul trecut, deputata comunistă ținea în plenul Parlamentului un discurs prin care își manifesta nemulțumirea cu privire la faptul că R. Moldova a ratificat anterior Convenția de la Istanbul, iar ulterior, și pentru modificările la Articolul 172 din Codul Penal. 

„Amintesc tuturor cum în 2014, reprezentanții puterii, trecând peste toate procedurile prevăzute, cu nepăsare fățișă în raport cu valorile morale și creștine ale țării noastre, au votat pentru ratificarea Convenției de la Istanbul. (…) Partidul Comuniștilor încă în 2021 a vorbit despre acest pericol și despre capcanele și Convenția notorie care, sub pretextul apărării drepturilor femeilor, promovează interesele și promovează homosexualitatea. Acele schimbări pe care azi le va hotărî majoritatea parlamentară sunt o încercare de a descompune moral societatea noastră”, puncta aceasta. 

Drept reacție, Coordonatoarea de Program Lobby și Advocacy a Drepturilor LGBT din cadrul GENDERDOC-M, Angelica Frolov a publicat atunci o scrisoare deschisă adresată deputatei din partea BECS.  

„Declarația dumneavoastră prin care sunteți nemulțumită că articolul 172 din Codul Penal „Acţiuni violente cu caracter sexual (1) Homosexualitatea sau satisfacerea poftei sexuale în forme perverse, săvârșite prin constrîngere fizică sau psihică a persoanei ori profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani” este înlocuit cu „acțiuni violente fără consens, care se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani” presupune că d-stră credeți că dacă un bărbat violează o femeie, asta este mai puțin pervers și mai puțin grav decât dacă un bărbat violează un bărbat. Ori acum schimbările din Codul Penal pun semnul egal între orice fel de viol asupra persoanelor care au atins majoratul. Deci nu, doamnă deputată, o infracțiune homosexuală nu este una specială, este o infracțiune ca și cele heterosexuale și trebuie pedepsite la fel”, menționa Angelica Frolov.  

Fostul coleg de partid a lui Ion Ceban, deputatul transfug, Vasile Bolea s-a alăturat și el chemărilor de a interzice marșul Pride din Chișinău. Mai mult, în 2021, Bolea anunța, într-un briefing la Parlament că, PSRM elaborează inițiative legate de „consolidarea instituției familiei”. 

„Constituția Republicii Moldova consfințește că familia este întemeiată în baza relației dintre bărbat și femeie. În același timp, propunem completarea articolului 48 din Constituție cu următoarele prevederi: statul interzice înregistrarea căsătoriilor între persoane de același sex, părinții copiilor sunt tatăl și mama. Astfel de dispoziții, au fost incluse în constituțiile naționale ale unor țări precum România, Ungaria, Polonia, Federația Rusă”, afirma  Bolea. 

În replică, Centrul Genderdoc-M, care apără drepturile persoanelor LGBT+ din Moldova, puncta că acest tip de declarații nu sunt o noutate pentru perioadele electorale. 

„În vederea declarațiilor de azi a deputaților PSRM, Centrul de Informații GENDERDOC-M consideră că acestea nu sunt altceva decât o manipulare a opiniei publice și o tactică de a sustrage atenția alegătorilor și alegătoarelor de la problemele stringente ale țării. Nu este pentru prima dată când PSRM recurge la astfel de declarații. Acestea au devenit un ritual în cadrul electoralelor din ultimii ani. Electoratul, însă, s-a maturizat și cere soluții la problemele reale cu care se confruntă țara, nu declarații propagandistice”, concluziona GDM, în contextul parlamentarelor din 2021. 

Datele monitorizărilor realizate de Asociația „Promo-LEX”, în perioada 2018-2020, au demonstrat că dinamica utilizării discursului de ură crește în perioadele preelectorale și electorale și descrește odată cu încheierea acestora.

În 2022, în Republica Moldova a fost votat un proiect de lege care sancționează penal și contravențional discursul instigator la ură și discriminarea. Acest proiect de lege a fost inițiat pentru a descuraja intoleranța și a așteptat mai bine de șase ani până a fi votat.

Astfel, în cazul utilizării discursului de ură și/sau instigare la discriminare de către candidații la alegeri, inclusiv prin intermediul materialelor electorale, art. 52, Cod Contravențional, sancționează cu amendă de la 7500 de lei candidații și de la 12 500 de lei partidele politice și/sau blocurile electorale.

În afara campaniilor electorale, discursul de ură care instigă la discriminare este sancționat conform art. 70/1, Cod Contravențional, cu amendă de la 1000 de lei pentru persoanele fizice, și de la 6000 de lei pentru persoanele cu funcție de răspundere.