Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova cauza „GENDERDOC-M și alții”, legată de folosirea imaginilor unor activiști LGBTQ+ într-un spot electoral din 2015. Dosarul ridică întrebări sensibile despre viața privată, discriminare și limitele discursului politic în campaniile electorale.

Miza nu este doar una juridică. Este și o discuție despre cât de vulnerabili rămân activiștii LGBTQ+ într-un climat politic în care retorica despre „valori tradiționale” a fost folosită ca armă electorală.

Un spot electoral și cinci persoane expuse public

Cazul își are originea în alegerile locale din 14 iunie 2015. În campanie, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a difuzat un spot în limbile română și rusă, în care Igor Dodon acuza guvernarea că ar „distruge valorile tradiționale și morala creștină”.

În acel material au fost incluse imagini de la Marșul Egalității din 17 mai 2015, organizat la Chișinău. Cinci angajați ai organizației GENDERDOC-M apar clar identificabili în video. Potrivit cererii depuse la CEDO, imaginile au fost folosite fără consimțământul lor și într-un context care i-a prezentat ca parte a unei amenințări la adresa „valorilor”.

Acest proces nu este doar o problemă de imagine, ci una de stigmatizare într-o societate în care persoanele LGBTQ+ se confruntă frecvent cu discriminare, discurs de ură și presiune socială.

De la „ingerință în viața privată” la „figuri publice”

Instanța de fond din Republica Moldova a considerat inițial că este vorba despre o ingerință în viața privată și a remarcat caracterul stigmatizant al materialului electoral. Ulterior însă, instanțele superioare, inclusiv Curtea Supremă de Justiție, au schimbat abordarea: reclamanții au fost calificați drept „figuri publice”, iar evenimentul – drept unul „public”. În această logică, protecția imaginii și a vieții private ar fi mai redusă.

Această schimbare de interpretare este acum analizată la Strasbourg.

Ce întreabă, de fapt, CEDO?

Prin comunicarea cauzei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului solicită Guvernului să răspundă la mai multe întrebări de drept. În joc sunt trei articole din Convenția Europeană: Articolul 8 – dreptul la viață privată; Articolul 14 – interzicerea discriminării; Articolul 10 – libertatea de exprimare.

Curtea va trebui să stabilească dacă statutul de activist sau participarea la un eveniment public diminuează până la anulare protecția vieții private atunci când imaginile sunt folosite într-un mesaj politic cu potențial stigmatizant.

De asemenea, este pusă în discuție obligația pozitivă a statului de a proteja persoanele împotriva utilizării abuzive a imaginii lor, mai ales într-un context electoral, unde mesajele pot amplifica frica, excluderea și autocenzura.

De ce contează acest caz pentru Moldova

Comunicarea unei cauze nu înseamnă că Moldova a pierdut procesul. Înseamnă însă că judecătorii de la Strasbourg au identificat o problemă serioasă de principiu.

Pentru Republica Moldova, dosarul este relevant dincolo de comunitatea LGBTQ+. El poate clarifica: cât de departe poate merge propaganda electorală; dacă eticheta de „figură publică” poate fi folosită pentru a slăbi protecția drepturilor individuale și ce obligații are statul atunci când discursul politic produce marginalizare.

Într-un context în care temele legate de orientare sexuală și „valori tradiționale” revin constant în campanii, hotărârea CEDO ar putea seta un precedent important pentru echilibrul dintre libertatea de exprimare și protecția demnității umane.