În fiecare an, pe 17 mai, sărbătorim Ziua Internațională Împotriva Homofobiei, Bifobiei, Interfobiei și Transfobiei (IDAHOT). Această zi reprezintă un moment de reflecție și acțiune, menit să atragă atenția asupra discriminării și violenței îndreptate împotriva comunității LGBTQ+ în întreaga lume.
După ce Curtea Supremă a Rusiei a declarat mișcarea LGBTQ+ drept teroristă în noiembrie anul trecut, narațiunea anti-LGBT promovată de acest stat s-a intensificat. În contextul anului electoral din țara noastră, dar și din regiune, luând în calcul războiul din Ucraina, războiul informațional dus de Rusia și protestele masive din Georgia, această zi reprezintă un moment bun de reflecție asupra situației actuale a mișcării LGBTQ+ în regiune.
„Visul Georgian” sau politica Rusiei?
Potrivit ILGA-Europe, guvernele Moldovei, Ucrainei și a Georgiei au restanțe la introducerea legislației care să protejeze drepturile fundamentale, punându-și astfel cetățenii într-un pericol real.
Georgia, una dintre cele mai recente țări care a depus cerere de aderare, este în centrul atenției din cauza unei presiuni crescânde asupra drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv a comunității LGBTQ+.
Recent, partidul de guvernare al Georgiei, „Visul Georgian”, a reprimat protestele împotriva legii „agenților străini”, iar controversatul proiect de lege a fost aprobat în lectură finală săptămâna aceasta de parlament.
Conform Ziarul de Gardă, proiectul de lege impune înregistrarea în registrul agenților de influență străină a tuturor organizațiilor care primesc mai mult de 20% din veniturile lor din străinătate. Acest lucru afectează nu doar ONG-uri, dar și toți beneficiarii de granturi occidentale din țară, inclusiv studenți și fermieri. Adoptarea legii ar putea duce la etichetarea acestor persoane drept agenți străini. Mai mult, legea ar dăuna mass-mediei, deoarece majoritatea instituțiilor media independente depind de subvenții occidentale.
Preluând modelul politicii rusești, partidul „Visul Georgian”, dorește să schimbe Constituția Georgiei și să restrângă drepturile LGBTQ pe motivul „protejării valorilor familiei tradiționale” și a luptei cu „propaganda LGBTQ+”.
Ucraina: Progrese, opoziție și impactul războiului asupra drepturilor LGBTQ+
În Ucraina, războiul și instabilitatea politică au afectat profund comunitatea LGBTQ+. Deși membri comunității LGBTQ+ luptă pe linia frontului, persoanele LGBTQ+ se confruntă încă cu discriminare și marginalizare.
Cu toate că s-au înregistrat progrese în ceea ce privește protecția drepturilor LGBTQ+, precum adoptarea legislației împotriva discursului motivat de prejudecăți și a alte măsuri de egalitate, există încă o opoziție puternică din partea unor sectoare conservatoare, inclusiv din partea bisericii și organizațiilor religioase.
Conform raportului Rainbow Index Europe, până în noiembrie anul trecut, peste șase milioane de oameni trăiesc în afara Ucrainei ca urmare a războiului. Migrația forțată și criza umanitară cauzată de războiul din Ucraina a complicat și mai mult situația persoanelor LGBTQ+, în special a persoanelor trans, care se confruntă cu hărțuire și discriminare în timp ce încerca să treacă granița.
Ucraina a înregistrat o scădere cu 2% în scorul Rainbow Index Europe, acumulând în acest an 18%, clasându-se pe locul 41 din 49 de țări.
Moldova: Tensiuni politice și implicarea Rusiei în contextul referendumului pentru aderarea la UE
În timp ce Moldova se pregătește pentru alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la UE care va avea loc pe 20 octombrie, Rusia pregătește terenul pentru destabilizarea proceselor democratice din țara noastră. Maia Sandu a fost criticată de către purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. Aceasta a comparat politica președintei cu experimentele naționaliste ale celui de-al Treilea Reich, folosind aceeași narațiune propagandistică utilizată anterior în cazul invaziei Ucrainei în februarie 2022.
Referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană a fost declarat constituțional și va conține întrebarea „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” Președinta Republicii Moldova subliniază importanța unității și implicării tuturor partidelor politice, organizațiilor civice și cetățenilor pentru a asigura pacea și bunăstarea în Moldova.
În lunile următoare, luând în calcul gradul ridicat de homofobie din țară, așteptăm să vedem cum imaginea stereotipizată a comunității LGBTQ+ va fi folosită în mesajele de propagandă a politicienilor apropiați de Rusia pentru a provoca destabilizare și frică în mintea electoratului. Rămâne de văzut și cum va funcționa legea care sancționează discursul de ură sau incitarea la ură în contextul politic actual.
Apel pentru protejarea drepturilor LGBTQ+ și combaterea dezinformării
Potrivit directorx executiv al ILGA-Europe, A. Chaber: „UE trebuie să acorde o atenție deosebită nu numai creșterii discursului politic de ură împotriva persoanelor LGBTI, ci și noilor instrumente de opresiune, precum criminalizarea unei întregi segmente a populației unei țări.”
Ei* consideră îngrijorătoare „eforturile de divizare și de distragere a atenției din partea regimurilor autoritare consolidate” care se extind în mai mult în alte țări europene, „într-un moment în care alegerile ar putea împinge Europa în mâinile liderilor care doresc să modeleze o Uniune Europeană de dreapta radicală și antidemocratică.”
În fața provocărilor politice și a propagandei ruse, comunitatea LGBTQ+ rămâne un apărător activ al drepturilor omului. Într-o societate tot mai incertă, este nevoie de eforturi continue pentru a contracara discriminarea și violența, asigurând astfel o societate mai inclusivă și echitabilă pentru toți cetățenii.
IDAHOT a fost instituită în 2004 și este marcată în peste 130 de țări, simbolizând decizia luată de Organizația Mondială a Sănătății în 1990 de a de-clasifica homosexualitatea ca tulburare mentală.
*Am folosit pronumele Ei pentru adaptarea în limba română a pronumelui din limba engleză They, folosit de A. Chaber pentru a se identifica. În același timp, subliniez că această soluție de traducere nu este cea mai eficientă, dar este o încercare de a valida identitatea persoanelor care nu se identifică binar.
