Pe 4 noiembrie, Vasile Micleușanu a vorbit în Parlamentul European, la Bruxelles, în cadrul unei discuții despre războiul hibrid și dezinformarea anti-LGBTQI+ în regiunea Parteneriatului Estic.

În discursul său, activistul și fondatorul Bang Bang, a explicat modul în care narațiunile false legate de comunitatea LGBTQI+ sunt folosite ca armă politică în Republica Moldova, dar și cum tăcerea autorităților de la Chișinău vulnerabilizează democrația în fața atacurilor hibride.

Comunitatea LGBTQI+, transformată în armă electorală

În ultimele două cicluri electorale din Republica Moldova, alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 2024, urmate de alegerile parlamentare din 2025, au fost marcate de propagandă și discurs instigator la ură. Forțele pro-ruse au exploatat prejudecățile existente în societate, prezentând apropierea de Uniunea Europeană ca pe o amenințare la adresa copiilor, familiei și valorilor tradiționale, explică Vasile.

Datele prezentate la Bruxelles arată o deteriorare gravă a climatului social. Potrivit raportului Promo-LEX pentru alegerile parlamentare din 2025, cazurile de discurs homofob în mediul digital au crescut de la 39 (în 2021) la 106, comunitatea fiind portretizată drept o „sursă de pericol”.

Explotarea acestor narațiuni care instigă la ură, au influențat direct atitudinile negative ale moldovenilor. care Conform Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, indicele distanței sociale față de persoanele LGBTQI+ a urcat dramatic într-un singur an, de la 3,8 în 2024 la 5,6 în 2025 (pe o scară unde 6 înseamnă excludere totală), acesta fiind cel mai înalt nivel de respingere dintre toate grupurile analizate.

Dublul standard al instituțiilor din Moldova

Dincolo de ingerințele externe, Vasile Micleușanu a atras atenția asupra responsabilității actorilor politici interni, acuzând forțele democratice că aleg tăcerea din calcule electorale.

Acesta a oferit exemplul deciziei ilegale a primarului de Chișinău de a interzice marșul Pride din 2025, hotărâre pe care Cancelaria de Stat nu a anulat-o, iar partidul de guvernământ (PAS) a ales să nu o sancționeze politic de teama pierderii voturilor. Mai mult, activistul a relatat propria experiență cu justiția moldovenească:

„Deși traseul marșului Pride 2025 fusese aprobat, poliția a refuzat să oprească traficul și a încercat devierea coloanei. Pentru că am blocat strada pentru a-mi exercita dreptul la protest pașnic, am fost amendat și găsit vinovat în primă instanță, cazul aflându-se acum la Curtea de Apel. În paralel, plângerea penală depusă împotriva primarului pentru promovarea discriminării acum de doi ani, este fără niciun progres sau transparență din partea poliției.”

„Rusia nu a inventat homofobia, dar o alimentează activ ca pe o armă geopolitică. Când instituțiile statului aleg să nu reacționeze, tăcerea lor nu este neutră”, a punctat activistul în fața europarlamentarilor.

Patru solicitări concrete pentru Uniunea Europeană

Pentru ca procesul de aderare la UE să nu rămână doar la nivel de legi adoptate pe hârtie, Vasile Micleușanu a cerut instituțiilor europene măsuri ferme și rezultate măsurabile din partea Chișinăului.

  1. Monitorizarea strictă a Capitolului 23 (Justiție și Drepturi Fundamentale) și ratificarea Protocolului nr. 12 la CEDO semnat de Moldova încă din 4 noiembrie 2000. Acest protocol care interzice orice formă de discriminare din partea autorităților publice nu a fost ratificat nici după 26 de ani. Vasile Micleușanu a cerut accelerarea termenului (amânat de Guvern până în decembrie 2027) și finalizarea ratificării în prima jumătate a anului viitor.
  2. Condiționarea fondurilor europene destinate poliției. UE finanțează direct modernizarea poliției din Moldova, iar acești bani trebuie condiționați de respectarea drepturilor omului, astfel încât să nu fie folosiți pentru a amenda activiștii pașnici în timp ce discursul urii al oficialilor rămâne nepedepsit.
  3. Responsabilitate politică prin familiile politice europene. Grupul Partidului Popular European (PPE), din care face parte și PAS, trebuie să își tragă la răspundere partenerii de la Chișinău atunci când aceștia tolerează homofobia acasă pentru câștiguri electorale.
  4. Sprijin sustenabil pentru societatea civilă și presa independentă. Organizațiile LGBTQI+, apărătorii drepturilor omului și jurnaliștii independenți au nevoie de finanțare directă și susținere politică din partea UE, chiar și atunci când activitatea lor devine incomodă pentru autoritățile naționale.