Zilnic deschidem telefonul și vedem aceleași trenduri reciclate. Trăim într-o cultură a repetiției -repost, remake, recycle, refresh, restart – în care totul este reîmpachetate pentru a arăta diferită ca formă. În acest flux constant de imagini și trendur, uităm să ne întrebăm: cât din ceea ce vedem ne ajută să înțelegem cu adevărat lumea din jurul nostru?

Scriam anterior în articolul „Mediul online ne modelează creierul să reacționeze, nu să gândească” cum mediile ne influențează percepția realității. În acest articol vom analiza imaginea ca mediu și felul în care am ajuns să preferăm imaginea în locul realității.

Imaginea care înlocuiește realitatea

Filosoful și criticul cultural Walter Benjamin era de părerea că odată cu reproducerea mecanic a imaginilor s-a schimbat raportul nostru cu realitatea. În viziunea lui, imaginea v-a înceta să mai reprezinte lumea și v-a înlocui treptat realitatea. Iar în timpurile noastre, când imaginile sunt generate cu AI, această idee nu mai este o speculație teoretică ci realitate cotidiană.

Walter Benjamin avertizează că o dată cu imaginea reprodusă în masă se rupe legătura dintre individ și autenticitate. Experiența directă este înlocuită cu înregistrarea sau captarea realității. Faptul că vedem online crează iluzia experienței directe. Această apropiere la distanță face totul să pară accesibil, dar în timp ajungem să trăim tot mai puține experiențe reale care ne mai atinge emoțional cu adevărat.

Acest lucru ne izolează și crează un spațiu gol între realitate și noi. În acest gol apare manipularea, pentru că fără sens interior din experiența directă se poate construi ușor o aparență exterioară, indusă. Totodată, noile tehnologii sau perfecționat atât de repede, încât a devenit tot mai greu să distingem ce este reprodus de inteligența artificială și ce este produs de om. Pentru mulți ceea ce apare în feed este considerat real, iar dacă un video este viral pare valid.

Aproape fiecare dintre noi a fost, cel puțin o singură dată, impresionat de un clip emoționat sau amuzant pe TikTok generat de AI. Totul pare atât de real. Chiar dacă deseori video este însoțit de logo-ul platformei care a generat conținutul, majoritatea nici nu-l observă.

Informație multă, înțelegere puțină

În această lume nou, dominată de TikTok, Reels și creatori de conținut, imaginea nu mai are nevoie de context, imaginea există. Fiecare video este un fragment fără trecut sau viitor care este gândit să ne capteze atenția și să ne facă să reacționăm. Zilnic facem scroll fără sfârșit, consumăm video după video, fără pauză, fără context, iar în acest ritm nu mai avem timp să reflectăm.

Luți-vă timp și gândiți-vă la asta. Vedem mai mult ca niciodată, dar înțelegem din ce în ce mai puțin.

Foarte mult din conținutul online care apare în fluxul nostru poate fi comparat cu mâncarea fast food, ceva care pare să ne sature rapid, dar care în realitate nu ne oferă nutrienții necesari. Așa cum o dietă bazată exclusiv pe fast food duce la obezitate și probleme de sănătate, la fel și o dietă media bazată pe clipuri scurte și stimuli rapizi afectează creierul și slăbește capacitatea de gândire și filtrarea a realității. În acest scenariu manipularea nu mai are nevoie de argumente, are nevoie doar de formă.

Alegerea rămâne la noi

Ce alegem să privim, ce alegem să credem și mai ales cât timp oferim, toate acestea ne modelează, zi de zi, felul în care gândim. Valul de imagini nu se va opri. Dar într-o lume în care totul pare urgent și important, este bine să ne amintim că nu tot ce ne captează atenția merită și încrederea noastră.

Și, la fel cum alegem în supermarket ce produse punem în coș, ar trebui să începem să alegem cu o mai mare atenție conținutul online pe care îl consumăm. Pentru că felul în care ne hrănim mintea ,contează!

Acest material face parte din seria editorială realizată în cadrul proiectului „Creșterea rezilienței societale în era dezinformării și a deepfake-urilor generate de AI”, implementat de A.O. Media Cub și susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos la Chișinău, prin intermediul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

Conținutul acestui material reflectă exclusiv punctul de vedere al autorului și nu reprezintă în mod necesar poziția finanțatorilor.