Papa Francisc, liderul Bisericii Catolice timp de 12 ani, a murit luni dimineață, la vârsta de 88 de ani, în urma unor complicații respiratorii. Deși sănătatea sa s-a deteriorat în ultimii ani, acesta a continuat să își exercite funcția până la ultima sa apariție publică, în Duminica Paștelui, când a binecuvântat mii de credincioși în Piața Sfântul Petru din Vatican.

Moartea sa marchează sfârșitul unei epoci marcate de contradicții, dar și de unele gesturi de deschidere față de comunitatea LGBTQ+. Moștenirea sa rămâne complexă: a vorbit adesea despre dragoste și incluziune, dar fără a modifica doctrina oficială a Bisericii.

„Cine sunt eu să judec?”

Încă din 2013, la începutul pontificatului său, Papa Francisc a surprins lumea întreagă cu celebra replică: „Dacă o persoană este gay și îl caută pe Dumnezeu cu bunăvoință, cine sunt eu să o judec?” A fost un moment rar de umanitate din partea unui papă, în contrast direct cu predecesorul său, Benedict al XVI-lea, cunoscut pentru pozițiile dure anti-LGBTQ+.

Ulterior, Francisc a susținut că Biserica ar trebui să ceară scuze persoanelor LGBTQ+ pentru modul în care au fost tratate de-a lungul timpului. A vorbit împotriva criminalizării homosexualității, numind-o o „nedreptate”, și a declarat că „a fi homosexual nu este o crimă.”

Totuși, deschiderea sa a fost mai degrabă simbolică decât practică. În 2016, a aprobat un document oficial care reafirma că persoanele cu „tendințe homosexuale” nu pot fi admise în seminariile catolice și nu pot deveni preoți. A permis preoților să binecuvânteze cupluri de același sex, însă cu condiția ca aceste binecuvântări să nu semene cu o cununie religioasă.

A fost, totuși, primul papă care a sprijinit oficial uniunile civile între persoane de același sex, recunoscând nevoia acestora de protecție legală, chiar dacă nu a susținut căsătoria religioasă.

Întâlniri cu activiști și recunoașterea parțială a persoanelor trans

Pe parcursul pontificatului său, Papa Francisc s-a întâlnit cu activiști LGBTQ+, inclusiv persoane transgender și lucrători implicați în prevenirea HIV. A fost de partea celor marginalizați – cel puțin în discurs.

Sub conducerea sa, Vaticanul a emis o ordonanță care permite persoanelor transgender să fie botezate, să devină nași sau martori la căsătorii religioase. Cu toate acestea, Francisc a negat oficial existența identităților trans și a criticat intervențiile medicale pentru afirmarea de gen, menținând o atitudine contradictorie.

Ce urmează pentru Biserică?

Succesorul său va fi ales în perioada următoare de Colegiul Cardinalilor, într-un conclav privat. Deși orice bărbat catolic ar putea, teoretic, deveni papă, noul lider al Bisericii va fi, cel mai probabil, ales dintre cei 253 de cardinali activi la nivel global.

Moștenirea Papei Francisc rămâne una controversată: un lider spiritual care a deschis ușa dialogului, dar nu a avut curajul (sau puterea) de a o deschide complet pentru persoanele LGBTQ+. Iar pentru o Biserică ce se clatină sub presiunea lumii moderne, rămâne de văzut dacă următorul pas va fi spre incluziune reală sau spre o nouă eră a conservatorismului.

Sursa: https://www.advocate.com/