„Declarațiile care instigă la discriminare nu beneficiază de protecția libertății de exprimare.” Aceasta este una dintre concluziile ferme ale Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, care a respins acțiunea intentată de Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove împotriva Consiliului pentru Egalitate. Instanța a confirmat că libertatea religioasă nu poate justifica discursul de ură, nici măcar atunci când vine din partea celui mai înalt lider al Bisericii Ortodoxe din Moldova.

Decizia reafirmă poziția Consiliului pentru Egalitate, care, în decembrie 2022, a constatat că un comunicat semnat de Mitropolitul Vladimir (Nicolae Cantarean), publicat pe site-ul oficial al Mitropoliei, reprezintă instigare la discriminare pe criteriul orientării sexuale. În acel mesaj, liderul religios condamna public Marșul Solidarității organizat de comunitatea LGBT+ și îndemna autoritățile să sisteze „promovarea păcatelor strigătoare la cer”.

Instanța a stabilit clar că mesajul nu se încadrează în limitele libertății de exprimare și că recomandarea Consiliului adresată Mitropolitului de a se abține de la astfel de discursuri a fost una legală și proporțională:

„Libertatea de exprimare nu este un drept absolut, iar formele ei care instigă la discriminare nu beneficiază de protecția garantată de Constituție sau tratatele internaționale.”

Genderdoc-M: „Un pas important împotriva impunității discursurilor homofobe”

Într-un comunicat public, Centrul de Informații GENDERDOC-M, care a sesizat inițial Consiliul pentru Egalitate, a salutat hotărârea instanței:

„Decizia reconfirmă importanța combaterii discursului instigator la ură și responsabilitatea liderilor religioși de a promova un discurs public care respectă demnitatea tuturor cetățenilor, indiferent de orientarea lor sexuală.”

Organizația a subliniat că această hotărâre este „un pas important împotriva impunității discursurilor homofobe în spațiul public” și „o confirmare a rolului Consiliului pentru Egalitate ca mecanism eficient de protecție a drepturilor omului în Republica Moldova”.

Această decizie nu doar că respinge tentativa de a transforma religia în scut pentru discriminare, ci și transmite un semnal clar tuturor persoanelor publice: influența, autoritatea sau notorietatea nu oferă imunitate atunci când instigi la excludere și ură.

​Conform rezultatelor preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor din 2024, 95% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat creștini ortodocși, în scădere de la 96,1% în 2014. Această decizie, într-o societate unde majoritatea cetățenilor se identifică drept ortodocși, este o reconfirmare că drepturile omului nu pot fi sacrificate în numele majorității. Iar dreptul la demnitate al persoanelor LGBT+ nu este negociabil.