Astăzi, 10 decembrie, toată lumea civilizată celebrează Ziua Internațională a Drepturilor Omului. Data a fost aleasă pentru a onora adoptarea și proclamarea de către Adunarea Generală a ONU, la 10 decembrie 1948, a Declarației Universale a Drepturilor Omului (DUDO). Republica Moldova a devenit parte a DUDO odată cu aderarea la ONU, pe 2 martie 1992, după declararea independenței față de Uniunea Sovietică în 1991. Astfel, aderarea la ONU a marcat angajamentul țării noastre de a respecta principiile acestei declarații, care constituie un standard internațional pentru drepturile omului.
Deși Declarația Universală a Drepturilor Omului nu este un document obligatoriu din punct de vedere juridic, aceasta stă la baza unor tratate internaționale la care Republica Moldova este parte. Declarația a fost concepută ca un „ideal comun atins pentru toate popoarele și națiunile”. Aceasta a devenit cu timpul un document de referință spre care tind statele și conform căruia se verifică modul în care se respectă drepturile omului în diferite state ale lumii, prevederile acesteia fiind ulterior preluate și extinse în diferite tratate internaționale. Printre drepturile garantate de declarație sunt:
— drepturi civile: dreptul la viață, libertatea și securitatea persoanei, viață privată și de familie, inviolabilitatea locuinței, secretul corespondenței, onoare și demnitate, libera circulație, căsătorie și întemeierea familiei, întrunire pașnică;
— drepturi politice: dreptul la azil, cetățenie, alegeri;
— drepturi economice: dreptul la proprietate, retribuție egală pentru munca egală;
— drepturi procedurale: dreptul de a fi un subiect de drept, dreptul la recurs efectiv, la un proces echitabil;
— drepturi sociale: asigurări sociale, muncă, dreptul de a înființa sindicate, dreptul la odihnă și timp liber, la un nivel de trai decent, asigurare în caz de boală, șomaj, văduvie, bătrânețe, dreptul la educație.
Legislația națională
Astfel, Parlamentul Republicii Moldova, de-a lungul acestor trei decenii de la independență, a votat o serie de inițiative legislative care au menirea să ofere persoanelor LGBTQ+ un cadru legal de siguranță și protecție. Deși există aceste reglementări, implementarea lor rămâne o provocare din cauza nivelului ridicat de discriminare, stigmatizare și homofobie din societate.
Mai jos, vă descriem ce câmp legal a reușit Republica Moldova să implementeze pentru a asigura respectarea drepturilor persoanelor LGBTQ+.
Constituția Republicii Moldova
Deși nu face referire directă la orientarea sexuală, garantează egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii și interzice discriminarea de orice fel.
În același timp, cuplurile de același sex nu sunt recunoscute în Republica Moldova. Articolul 48, alin. (2) din Constituția Republicii Moldova definește familia drept „căsătoria liber consimțită între bărbat și femeie”, interzicând practic căsătoria între persoane de același sex. De asemenea, căsătoriile gay sunt interzise explicit prin art. 15, alin. (1) al Codului familiei, care nu admite încheierea căsătoriei între persoane de același sex.
Codul Penal al Republicii Moldova
În aprilie 2022, articolul 134¹² Motive de prejudecată din Codul Penal a fost modificat pentru a include noțiunea de orientare sexuală și identitate de gen în ceea ce privește discursul și crimele motivate de prejudecată.
O altă prevedere este articolul 346 Instigarea la acțiuni violente pe motive de prejudecată. Ea se referă Instigarea la ură sau violență, manifestată prin îndemnuri publice, diseminare a informației sau alte forme de informare a publicului, inclusiv prin intermediul mass-mediei, în formă scrisă, desen sau imagine, sau prin intermediul unui sistem informatic, împotriva unei categorii de persoane pe motive de prejudecată se pedepsește cu amendă în mărime de până la 30 000 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la trei ani.
Legea cu privire la asigurarea egalităţii
Aceasta este principala lege care apără drepturile persoanelor LGBTQ+ în Moldova. Legea interzice discriminarea pe criterii de orientare sexuală în domeniul muncii, accesului la bunuri și servicii, și în alte sfere ale vieții publice. Este aplicată și monitorizată de către Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității.
Percepția socială
Drepturile persoanelor LGBTQ+ sunt aceleași cu drepturile persoanelor heterosexuale. Totuși, acestea se confruntă adesea cu obstacole în revendicarea unor drepturi „restricționate”, precum dreptul la căsătorie sau la adopție. Atitudinile discriminatorii persistente în societate împiedică îmbunătățirea legislației naționale conform standardelor internaționale. În plus, implementarea prevederilor legale existente este deficitară, iar singurele opțiuni pentru apărarea drepturilor rămân instanțele de judecată și sesizarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
În continuare vă invităm să vedeți rezultatele unui raport care a măsurat nivelul de acceptare a persoanelor LGBTQ+ în Moldova. În februarie 2024, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a publicat raportul în care a măsurat nivelul toleranței față de minorități în Moldova pentru anul 2023.
O bună parte din societatea moldovenească nu tolerează grupurile minoritare. Datele sugerează că peste 65 % din populație nu ar fi gata să accepte persoanele LGBTQI+ în calitate de colegi sau vecini, iar peste 80 % – în calitate de membri de familie.
În Indexul Distanței Sociale, acceptarea se măsoară de la 0, unde 0 semnifică că cetățenii acceptă o persoană dintr-un grup minoritar pentru toate pozițiile, inclusiv în calitate de membru de familie, iar 6 – ar exclude-o din țară (ceea ce indică o lipsă totală de acceptare).
În acest sens, Conform datelor pentru anul trecut, nivelul mediu al distanței sociale în Republica Moldova pentru anul 2023 s-a redus în comparație cu anul 2022 (2.4) și constituie 2.2.
Partea bună a studiului este că, de la an la an, tendința de excludere și neacceptare scade. Nivelul de acceptare a persoanelor LGBTQ+ a scăzut de la 5.7 în 2022 la 5 în 2023. În 2022, de exemplu, majoritatea populației (79 %) nu accepta să fie vecini cu persoane LGBTQ+, iar 60 % nu i-ar accepta în calitate de colegi de muncă.
La nivel mondial, Moldova a coborât în clasamentul Rainbow Index Europe 2023. Anul trecut, țara a urcat cu 14 poziții, ajungând pe locul 23, anul acesta, deși și-a menținut scorul de 39 %, s-a clasat pe locul 25.
În ceea ce privește libertatea de întrunire, Moldova a înregistrat atât progrese, cât și regres. De exemplu, Adunarea Națională a Găgăuziei a adoptat o lege care interzice ”propaganda LGBT”. Societatea civilă a condamnat această mișcare, amintind că o astfel de interdicție încalcă Constituția Republicii Moldova.
Rainbow Europe Index este un clasament anual întocmit de către organizația ILGA-Europe, care evaluează și compară politicile și legile privind drepturile persoanelor LGBTI în 49 de țări europene.
Indicele ia în considerare o serie de criterii, inclusiv antidiscriminare, drepturi ale familiei, protecția împotriva violenței și a discursului de ură, libertatea de întrunire și asociere, și recunoașterea identității de gen. Scorul fiecărei țări este calculat pe baza respectării acestor criterii și ierarhizează fiecare țară în funcție de nivelul său de protecție a persoanelor LGBTQ+.
