De trei ani, de când „pescuiesc” în oceanul nepacific Grindr, nu înțelegeam din ce cauză băieții dispar brusc din comunicarea pe care o purtam de ceva timp. Cu timpul, am aflat că un astfel de comportament este extrem de răspândit pe rețelele sociale de dating. Am decis să cercetez fenomenul dispariției fulger și să înțeleg care este motivul pentru care o persoană își șterge urmele din viața celuilalt om.

Ghosting [trad. ghost – fantomă] descrie practica de a pune capăt brusc oricărei comunicări și de a evita contactul cu o altă persoană fără niciun avertisment sau explicație, ignorând orice încercări ulterioare de a comunica.

Cum a apărut?

Deși ghosting-ul a devenit un termen recunoscut abia la începutul anilor 2000, fenomenul a fost întotdeauna o componentă a relațiilor romantice. Termenul a câștigat popularitate abia în următorul deceniu, când s-a răspândit odată cu dezvoltarea rețelelor sociale și a aplicațiilor de dating. În 2015, termenul a fost inclus în Collins English Dictionary ca unul dintre cuvintele anului.

Aspectele psihologice ale ghosting-ului

Experții din domeniul sănătății mintale consideră ghosting-ul o formă pasiv-agresivă de abuz emoțional sau cruzime, deoarece persoana abandonată nu primește nicio explicație și rămâne cu întrebări și sentimente nerezolvate. Potrivit psihologei Kelsey M. Latimer, oamenii care practică ghosting-ul în relații au mai multe șanse să prezinte trăsături de personalitate și comportamente centrate pe sine, evitanți și manipulatori.

Când o relație este online și există puține conexiuni sociale reciproce (interese comune, afecțiune, empatie), oamenii sunt mai înclinați să recurgă la ghosting din cauza lipsei de consecințe sociale. Din acest motiv, fenomenul a devenit tot mai frecvent în spațiul virtual, transformându-se într-o „normalitate” pentru majoritatea utilizatorilor.

Studiile efectuate indică faptul că ghosting-ul este considerat cel mai dăunător mod de a pune capăt unei relații, în comparație cu despărțirea verbală.

Evoluția rețelelor sociale și a aplicațiilor de dating, unde nu porți nicio responsabilitate morală pentru comunicare și pentru starea psiho-emoțională a interlocutorului, reducerea timpului petrecut împreună, încurajarea anonimatului, pandemia COVID-19 și multe altele au contribuit la răspândirea ghosting-ului, ca un virus, în cultura comunicării, fără să ne dăm seama că putem fi purtători ai acestei „infecții”.

Motivele ghosting-ului

Cauza principală a dorinței de a pleca brusc dintr-o relație este evitarea disconfortului emoțional. Pe de altă parte, fenomenul provoacă efecte negative asupra sănătății mintale a persoanei expuse despărțirii „mute”, cauzând o formă de neglijare care poate duce la anxietate, confuzie și suferință emoțională.

Într-o cercetare din 2016, PlentyOfFish a constatat că aproape 80 % dintre milenialii singuri cu vârsta cuprinsă între 18 și 33 de ani au confirmat că au fost părăsiți brusc în timpul relațiilor.

Un studiu realizat de BuzzFeed a arătat că:
— 81 % dintre persoanele intervievate au părăsit brusc partenerul sau partenera pentru că „nu erau interesați de acea persoană”;
— 64 % au spus că „persoana a făcut ceva ce nu le-a plăcut”;
— 25 % au declarat că „sunt supărați pe persoana respectivă”.

O cercetare din 2018 a stabilit că femeile sunt cu 150 % mai predispuse la ghosting decât bărbații. Motivul ar fi că femeile nu se pot confrunta verbal în aceeași măsură ca bărbații, astfel că aleg să „dispară” fără explicații.

Un alt studiu din 2024 a constatat că ghosting-ul, deși este adesea perceput ca o lipsă de afecțiune, poate fi motivat de intenții prosociale. Cu alte cuvinte, ghosterii doresc să evite cauzarea durerii emoționale directe persoanei cu care vor să înceteze comunicarea.

Haideți să analizăm o serie de motive ale acestui comportament, explicate de psihologi:

— Nu sunt cu adevărat interesați de tine. Oamenii își fac mereu timp pentru lucrurile sau persoanele care îi interesează cu adevărat, inclusiv pentru a spune în față că relația s-a terminat. Dacă cineva nu este interesat de tine sau simte că nu a investit suficient timp în relație, poate gândi astfel: „Nu-ți datorez nimic și nici măcar această conversație finală”, explică psihologa Shae Ivie-Williams.

— Au devenit prea ocupați, iar întâlnirile nu mai sunt prioritare. Momentele dificile de la serviciu sau problemele familiale îi pot distrage ușor de la continuarea unei relații cu o persoană pe care au întâlnit-o doar o dată.

— A trecut prea mult timp. Conversațiile „înghețate” pot avea mai multe cauze: simpla uitare, un program încărcat sau jonglarea cu prea mulți parteneri potențiali. La începutul unei cunoștințe, mai ales când interacțiunea are loc doar prin aplicații de dating, mesajele se pierd și se uită, iar după un timp considerabil, oamenii decid să nu se mai întoarcă la ele.

— „Așa a decis soarta”. În mod surprinzător, credința în destin poate influența decizia oamenilor de a dispărea. Într-un studiu din 2018, psihologa Gili Freedman a analizat credința oamenilor în destin. Cei care credeau în „suflete pereche” și „unicul iubit” erau mai predispuși să încheie brusc o relație incipientă dacă simțeau că aceasta „nu era menită să se întâmple”. În acest caz, nu este vina nimănui—pur și simplu, „așa a decis soarta”.

— Ghosting ca reacție la tipul de atașament. Psihologa Shae Ivie-Williams se concentrează pe două tipuri de atașament care pot provoca ghosting-ul:

  • Atașamentul anxios – persoanele cu acest tip de atașament au o nevoie puternică de intimitate și apropiere, sunt adesea nesigure în relații și se tem de abandon. Pentru ele, ghosting-ul poate fi o traumă profundă, iar unele preferă să încheie brusc relația ca mecanism de apărare: „Mai bine eu pun capăt, decât să fiu abandonat”.
  • Atașamentul evitant – persoanele cu acest tip de atașament se simt inconfortabil cu apropierea emoțională și preferă independența. Ele pot evita intimitatea pentru a se proteja de vulnerabilitate și respingere.

— „Nu sunt obligat să-ți explic.” Unii oameni cred că nu datorează nimic celeilalte persoane, nici măcar o conversație finală, mai ales dacă interacțiunea a fost de scurtă durată. Dacă nu au investit mult timp sau emoție în relație, simt că nu este nevoie de o explicație.

— Triggerul emoțional. Unele persoane pot întrerupe brusc relația din cauza unor trăsături de personalitate ale celuilalt care le declanșează amintiri neplăcute. De exemplu, interlocutorul îi poate aduce aminte de o persoană care i-a provocat suferință emoțională sau fizică în trecut, ceea ce le determină să pună capăt relației fără explicații.

Tipuri de ghosting

În timp ce ghosting-ul se referă la „dispariția bruscă din viața unei persoane, în mod misterios și fără explicații”, au fost identificate câteva comportamente similare, care includ diferite grade de conexiune cu persoana abandonată.

Caspering. În loc să ignori complet, îți exprimi sincer sentimentele, pregătind persoana din timp pentru posibilitatea că vei dispărea.

Marleying [Jacob Marley, un personaj fictiv din nuvela A Christmas Carol, de Charles Dickens]. Acest termen desemnează momentul în care fostul iubit sau fosta iubită te contactează pe neașteptate de Crăciun.

Cloaking. Reprezintă comportamentul partenerului care te blochează pe toate rețelele sociale imediat după o întâlnire.

Orbiting..Persoana nu mai dorește o relație apropiată, dar nici nu dispare complet, lăsând semnale subtile pe rețelele sociale.

Toate aceste forme de „dispariție” fac parte din familia comportamentului ghosting, însă fiecare dintre ele are motive diferite.

Cum scăpăm de senzația abandonului

Unii oameni gestionează mai bine respingerea și sentimentul de abandon decât alții, dar asta nu înseamnă că nu li se poate întâmpla și lor la un moment dat. Atunci când cineva este părăsit frecvent, poate ajunge să se simtă nesigur și să-și pună întrebări despre propria valoare, accentuându-și vulnerabilitatea și lipsa de încredere în sine.

Psihologa Laura Louis explică faptul că acest tip de abandon poate duce la o tristețe profundă și poate provoca simptome depresive, precum tulburări de somn, modificări ale apetitului și altele.

Ivie-Williams notează că: „Este nevoie de un nivel ridicat de inteligență emoțională și maturitate pentru a fi pregătit pentru astfel de conversații, deoarece trebuie să fii dispus să auzi lucruri despre tine pe care poate nu le știai sau pe care nu ți-ai dori să le auzi”.

Prin urmare, reflectați asupra situației și întrebați-vă: dacă persoana care v-a părăsit ar reveni cu o explicație, ați fi pregătiți să o ascultați?

P.S.

Acest material l-am scris, în primul rând, pentru mine, pentru a înțelege mai bine profilul psihologic al ghosterilor. Peste 90 % dintre încercările mele de a construi relații amicale cu băieții pe rețelele sociale au eșuat din cauza ghosting-ului.

Sufeream mult din cauza acestor abandonuri fără explicații, ceea ce mi-a înrădăcinat frica de a fi din nou părăsit, fără un motiv clar. „Nu sunt suficient de bun?”, „Am defecte despre care nu-mi dau seama?”, „Sunt prea moale sau prea rigid?” – mă întrebam mereu care era motivul.

Dar trebuie să mă liniștesc! Nu toți oamenii au capacitatea să-și exprime emoțiile liber, așa cum o fac eu. Nu toți oamenii sunt preocupați de impactul emoțional pe care îl au asupra celor din jur.

Așa cum îmi spunea psihoterapeutul: „Liubomir, nu poți să te aștepți ca oamenii să reacționeze la fel cum o faci tu și să considere normale aceleași lucruri. Fiecare este diferit, iar singurul lucru pe care îl poți face este să-i accepți așa cum sunt. Nu-i poți schimba”.