Autor: Dumitru Petruleac

Artemie are 29 de ani, este manager într-o companie olandeză de cașcavaluri și de aproape doi ani locuiește la Amsterdam, Regatul Țărilor de Jos. Acolo i-a luat aproape un an să-și accepte sexualitatea, în contextul în care în R. Moldova îi era frică să facă coming out. 

Artemie relatează că Amsterdam, dar și întreaga țară sunt gay friendly și, în general, un loc potrivit pentru o persoană queer. Pe lângă faptul că drepturile tale sunt protejate prin legislație, se organizează o mulțime de evenimente destinate comunității LGBT+, iar olandezii sunt învățați de mici copii să accepte diversitatea. 

Într-un interviu pentru redacția Bang Bang, Artemie a vorbit despre drumul său din Moldova către Țările de Jos, despre frica de a se accepta, precum și despre viața persoanelor queer acolo. 

În încercarea noastră de a oferi mai mult spațiu de comunicare cu și despre comunitate, demarăm mini-seria de interviuri Diaspora Queer, în care adresăm un set de întrebări similare persoanelor LGBT+ originare din R. Moldova, dar stabilite peste hotare. Ne dorim astfel să deschidem o portiță de dialog despre puterea comunității de a schimba lucrurile în bine atât pentru sine, cât și pentru alții. 

Redacția BB: Când, cum și de ce ați plecat din R. Moldova? 

A fost o decizie foarte grea. În special nouă, moldovenilor, ne este frică să facem schimbări. Eu inițial plecasem din Republica Moldova în Italia, spre sfârșitul anului 2020, înainte de Revelion. Am stat șase săptămâni acolo, apoi din cauză că nu mi-am găsit un loc de muncă, am plecat în România. Deja din România, mi-am făcut bani cât să mă mut la Amsterdam. Și iată, în octombrie, voi avea doi ani de când mă aflu aici. 

Redacția BB: Ce v-a determinat să alegeți țara în care vă aflați acum? 

Toată lumea aici e ok cu LGBT+, adică chiar te simți protejat, te simți tare ok.

Am fost invitat de două prietene aici, mi-au și găsit un loc de muncă. Pe lângă aceasta, per general, Olanda este cea mai liberă țară privind respectarea drepturilor LGBT+, sunt organizate foarte multe evenimente, festivaluri dedicate persoanelor queer, sunt foarte multe localuri și cluburi, este un loc potrivit pentru o persoană queer.  

Redacția BB: Cum a fost prima perioadă acolo pentru dvs., după emigrare? Ce a fost diferit de Moldova? 

Dacă m-aș compara pe mine în prezent și eu când am ajuns aici, zic că suntem două persoane total diferite. Ceea ce pot spune este că îmi era frică să mă accept în Moldova, era frica aceasta de a fi liber, de a mă simți eu însumi. Mai ales că un prieten de-al meu din R. Moldova, a fost bătut în parc de un grup de oameni pentru că “arăta prea gay”. Îți dai seama, ce era în mintea mea atunci…După ce am ajuns aici în Olanda am început, să spunem așa, procesul ăsta real de a mă accepta pe mine și sexualitatea mea. Această perioadă de acceptare a durat aproape un an. În octombrie anul trecut, pot spune că m-am acceptat în totalitate.

Redacția BB: Cum este viața persoanelor queer, din perspectiva dvs, acolo? 

În Olanda, s-a organizat Pride-ul cu ceva timp în urmă. Toată lumea reacționează destul de ok la persoanele queer și nimeni nu vede nimic rău în asta. Ei sunt învățați de mici copii să accepte diversitatea și să fie toleranți.

Am fost și eu la Pride, a doua oară, și deși a plouat, mi-am dat seama că olandezii sunt exemplul perfect de oameni cărora nu le este frică de asta. Ei sunt învățați să danseze prin ploaie, asta au făcut ei la Pride. A fost extraordinar de frumos. 

Dacă ar fi să vorbim despre viața socială a persoanelor LGBT, pot spune că aici este aici o stradă întreagă plină de baruri și cluburi care lucrează de la 10 dimineața până la 5 dimineața a doua zi și se numește Gay Street. Foarte mulți turiști vin aici, toți sunt curioși de acest loc.

Redacția BB: Ați trecut și în țara respectivă prin experiențe mai neplăcute, homofobie?

La primul meu job lucram cu niște persoane mai conservative, cu ei era un pic mai greu, nu prea discutam despre viața personală. În ultima săptămână când să-mi dau demisia am discutat așa mai deschis și le-am dezvăluit că sunt gay. Ei au zis că urăsc persoanele queer, dar mă respectă pe mine, pentru că mă cunosc și am lucrat împreună. 

Ca să înțelegi, chiar dacă se întâmplă ceva urât la locul meu de muncă, eu sunt protejat de asta. Să presupunem că un coleg are o atitudine homofobă față de mine și sunt maltratat la muncă pentru că sunt gay: dacă managementul nu va soluționa cazul, am dreptul să sun la poliție. Plus la aceasta, Guvernul, justiția protejează drepturile persoanelor LGBT+ în egală măsură cu ceilalți cetățeni. 

În mare parte nu am întâlnit homofobie directă asupra mea, sunt unii oameni mai conservativi, dar la general olandezii sunt ok cu persoanele queer. 

Redacția BB: Ce poate învăța Moldova în termeni de respectare a drepturilor omului de la țara unde vă aflați acum? 

Credeți-mă sunt multe lucruri de învățat de la ei. Sunt foarte primitori, sunt respectuoși, mereu încearcă să se ajute unul pe altul. Ne învață să gândim pozitiv. Eu de exemplu, acum unde mă aflu la muncă, toți știu că sunt gay. A fost un wow effect când am văzut că după ce colegii au aflat că sunt queer, toți au început să fie mai deschiși cu mine, mai prietenoși, erau foarte entuziasmați. 

Redacția BB: Dar ce v-ar determina să reveniți în R. Moldova? 

Pe mine în Republica Moldova mă țin doar bunicii și mai vin să-i vizitez. Ei nu știu despre sexualitatea mea, dar cred că au suspiciuni. Iar doi, eu deja mi-am făcut aici o carieră, lucrez ca manager într-un magazin de cașcaval tradițional olandez. Eu chiar am posibilitatea să cresc aici, am și salariu, și oportunități foarte multe. Pe lângă asta, planurile vieții mele nu cred că se intercalează cu Republica Moldova. 

Nici chiar dacă în Republica Moldova ar fi adoptate o serie de legi de protejare a drepturilor LGBT+, nu cred că aș reveni.  Ar trebui să treacă o generație ca homofobia să dispară în mare măsură. 

Redacția BB: Ce vă place cel mai mult în Olanda? 

Îmi place foarte mult, chiar deseori văd cupluri LGBT+ care se plimbă prin oraș, se sărută, se țin de mână. Văzând asta îmi era frică la început, pentru că această teamă o aveam și în R. Moldova. Dar după aia stai și te uiți și, la un moment dat, și spui: Doamne, cât este frumos! Aș vrea și eu să am așa ceva. Adică, te simți într-atât de liber, încât simți că aici este locul tău. Este o destinație minunată pentru comunitatea queer. 

Indicele anual „Rainbow Europe”, elaborat de organizația ILGA-Europe, care evaluează și compară politicile și legile privind drepturile persoanelor LGBTQ+ în 49 de țări, arată că, în acest an, Regatul Țărilor de Jos s-a clasat pe locul 14, acumulând un scor de 56 % privind indexul de respectare a drepturilor omului. În aprilie 2001, Țările de Jos a devenit prima țară din lume care a legalizat căsătoria între persoane de același sex. Exemplul lor a fost urmat până acum de alte 33 de țări din toată lumea.