La începutul acestui an, Victor Gîrbu, supraviețuitor al cancerului din R. Moldova și avocat al pacientului la Youth Cancer Europe (YCE), a vorbit în cadrul Conferinței tinerilor supraviețuitori ai cancerului de la Bruxelles despre inegalitățile prin care trec diverse grupuri de supraviețuitori de cancer.

În context, Victor a făcut referire inclusiv la comunitatea queer, iar redacția BangBang.md a decis să întrebe organizația Youth Cancer Europe, fundație care încorporează rețele de cancer pentru tineri din Europa, despre problemele cu care se confruntă persoanele LGBT+ supraviețuitoare de cancer și despre cum acestea pot fi rezolvate. 

BB: Pornind de la discursul ținut în acest an de către Victor la EU Missions Cancer Conference, ați putea să ne povestiți despre care este situația în general a supraviețuitorilor de cancer din comunitatea LGBT+?

Katie Rizvi, fondatoare YCE: Mulțumim că ați menționat această conferință, apreciem atenția tuturor cu privire la aceste subiecte. Pentru cei ce nu ne cunosc, merită specificat faptul că Youth Cancer Europe (YCE) a fost invitată la fiecare panel de discuții din cadrul conferinței pentru a adresa teme privind cancerul la nivelul UE, membrii noștri sunt promotori activi al drepturilor pacienților, informați de experiența lor personală de viață, pasionați de subiecte precum EDI (Equity, Diversity, Inclusion) și sănătatea mentală. 

Atât pacienții, cât și supraviețuitorii din cadrul comunității LGBTQI+, dar și cei din comunitățile minoritare, diferențiate pe criterii de rasă, etnie sau religie ar putea experimenta discriminare, excludere și un tratament inegal atât în timpul spitalizării, cât și după finalizarea tratamentului. 

Una dintre cele mai mari probleme este lipsa studiilor în acest domeniu, în special în Europa de Est, deoarece aceste statistici nu sunt măsurate corespunzător iar acest lucru înseamnă că nu avem suficiente date concrete despre experiențele grupurilor marginalizate.

BB: În discursul amintit anterior se menționează că supraviețuitorii de cancer din comunitatea LGBT+ se confruntă cu obstacole suplimentare, inclusiv lipsa accesului la drepturile de adopție. Ce consecințe au acestea pentru ei/ele?

Ana Amăriuței, avocată a pacientului la Youth Cancer Europe și doctorand în Neuroștiință Senzorială și Terapie Genetică la Universitatea din Sheffield: Potrivit unui studiu realizat de către YCE, anumite țări membre ale Uniunii Europene nu permit supraviețuitorilor de cancer din comunitățile LGBTQI+ să aibă acces la donatori de ovule, lichid seminal sau embrioni și la servicii de fertilizare asistată. Acest lucru demonstrează că persoanelor din diferite minorități li se refuză dreptul de a avea sau de a întemeia o familie după finalizarea tratamentului. 

În plus, persoanele care nu se află într-o relație întâmpină, de asemenea, obstacole în accesarea acestor servicii, reprezentând o concepție legală învechită și depășită cu privire la ceea ce se consideră astăzi un „format de familie” în Europa. 

Mai mult decât atât, supraviețuitorii de cancer întâmpină dificultăți la înfierea unui copil. Această problemă este cauzată de faptul că supraviețuitorii trebuie să prezinte o fișă medicală care să includă istoricul lor medical (implicit diagnosticul lor anterior), iar în țările unde „Dreptul de a fi uitat” nu este implementat, aceștia sunt discriminați și li se refuză cererea pentru adopție. Această situație este chiar mai complicată pentru cuplurile de același sex, care în multe țări europene nu sunt recunoscuți legal ca „familie”.

BB: Tot în contextul conferinței, Victor face referire la persoanele trans supraviețuitoare ale cancerului, cu ce probleme se confruntă ei/ele? 

Ana Amăriuței, avocată a pacientului la Youth Cancer Europe și doctorand în Neuroștiință Senzorială și Terapie Genetică la Universitatea din Sheffield: Este important aici să facem referire atât la supraviețuitori, cât și la pacienții oncologici din comunitățile trans, inter și non-binare. Ei reprezintă persoane din categorii vulnerabile pentru care practicile tradiționale s-ar putea să nu răspundă necesitaților lor. 

Ce știm este că acești pacienți întâmpină obstacole în accesul la proceduri de screening, prevenție și tratament pentru că nu pot bifa una dintre cele două căsuțe care indică dacă sunt ​​„femeie” sau „bărbat”. Din acest motiv, acești pacienți nu primesc îngrijirea medicală de care au nevoie. 

Acest lucru poate duce la creșterea numărului de pacienți din cadrul comunităților LGBTQI+ care ajung să fie diagnosticați târziu, în stadii avansate ale cancerului, sau care nu mai pot beneficia de opțiuni de conservare a fertilității. În plus, nu putem trece cu vederea faptul că există o lipsă de educație privind acest subiect, între lucrătorii din domeniul medical, mai ales cu privire la tratarea tinerilor care se află sub terapie hormonală pentru schimbarea de gen.

BB: De asemenea, Victor, în discursul tău, spui despre dificultățile cu care se confruntă alte comunități, cum ar fi cea a romilor, dar și persoanele refugiate. Ce ar trebui să facă R. Moldova și România pentru a oferi suport persoanelor din aceste comunități, inclusiv cea queer?

Victor Gîrbu, membru al Consiliului pentru Tineret al OMS, avocat al pacientului la YCE: Pentru a oferi suport comunităților vulnerabile, este important să normalizăm discuțiile despre aceste subiecte și să schimbăm dialogul astfel încât aceste conversații să nu mai fie tabu. 

În plus, este necesar să se asigure accesul egal și echitabil la servicii medicale și să se sprijine educația, combaterea discriminării și accesul la informații. 

În ceea ce privește activitatea noastră la Youth Cancer Europe, noi am oferit suport și asistență operațională pacienților oncologi din Ucraina, imediat după începerea războiului. YCE a oferit sprijin pentru circa 320 pacienți cu cancer din Ucraina, ajutându-i să acceseze tratamente și terapii specifice în spitale din cel puțin 18 țări din Europa, oferindu-le acces la un spațiu de locuit, alimente și servicii sociale și medicale. În acest fel, este important să ne coordonăm eforturile și să oferim sprijinul necesar pentru persoanele vulnerabile.

*Notă: Discursul pe care Victor Gîrbu l-a ținut Comisia Europeană în 2020, în care povestește despre experiența sa de luptă cu cancerul de la o vârstă fragedă, a emoționat sala. Curajul de a vorbi deschis despre dificultățile prin care a trecut a fost răspălătit cu aplauze

BB: Cum încercați la YCE să contribuiți la combaterea inegalității vizavi de persoanele din diferite comunități?

Victor Gîrbu, membru al Consiliului pentru Tineret al OMS, avocat al pacientului la YCE: În cadrul organizației YCE, ne concentrăm pe creșterea conștientizării cu privire la nevoile specifice ale membrilor din diferite comunități, prin publicații, discuții la nivel înalt și prin a pleda pentru actualizarea documentelor, politicilor, cunoștințelor cadrelor medicale și crearea unui mediu spitalicesc care să poată răspunde mai bine și mai corect nevoilor pacienților care provin din diferite minorități. 

În concluzie, luptăm ca persoanele de etnie, refugiații și membrii comunității LGBTQI+ să primească îngrijirea necesară, lipsită de ostilitate și discriminare, și nevoile lor să fie satisfăcute pentru a putea avea o șansă mai mare de supraviețuire și o calitate mai bună a vieții.

Autoare: Aliona Ciurcă