Cine sunt?

Ani la rând m-am tot întrebat cine sunt? Simțeam diferit față de membrii comunității în care creștem și, undeva în adâncul meu, eram speriat. Știam că nu corespund tiparelor, iar acest lucru era terifiant. Identitatea de gen și orientarea sexuală sunt părți semnificative ale identității noastre. Când ne naștem, medicii decid dacă pe certificatul de naștere va fi trecut „femeie” sau „bărbat”. Eticheta de bărbat mi-a fost atribuită înainte ca eu să pot vorbi, merge sau ști de unul singur care este identitatea mea de gen sau orientarea mea sexuală. Faptul că m-am născut cu organe sexule masculine mă predetermină să acționez într-un anumit fel.

Am încercat deci să fiu normal…

Am încercat deci să fiu normal, să ascult de ceilalți, care ziceau că e ceva greșit în ceea ce simt. De parcă ceea ce simți, nu definește ceea ce ești. Am încercat sistemic să mă conving că sunt altcineva, astfel încât, la un moment dat, nu mai știam cine sunt cu adevărat. Apoi am realizat că nu pot ține în exil o parte din mine. Vreau sa fiu liber! Dar cum e să trăiești liber într-o lume plină de prejudecăți? Cum aș putea afla? Fiecare trece o singură dată prin viață, iar asta înseamnă că nimeni nu știe cum e mai bine. Putem doar să fim, putem doar sa trăim, putem doar să existăm! 

Nu mai vreau să las pe nimeni să-mi facă operație plastică pe suflet

Știu că nu mai vreau să tac! Mi-am respins prea mult felul meu de a fi. Nu mai vreau să las pe nimeni să-mi facă operație plastică pe suflet. Poate așa voi deveni liber? Poate astfel voi începe să mă cunosc? 

Drumul către sine începe de la acceptare. Atunci când am realizat acest lucru mi-am permis să pot fi diferit și să nu-mi fie frică de ceea ce simt. Încet, încet mi-am dat seama de cine sunt cu adevărat și, cu fiecare pas, îmi place tot mai mult ceea ce descopăr. Identitatea de gen și orientarea sexuală sunt doar o piesă din acest puzzle. Suntem cu toții ființe umane complexe, iar acest lucru este minunat.

Cine sunt acum? Poate niciodată nu o să dețin pe deplin un răspuns această la întrebare, dar cel puțin nu o să mai tac din cauza fricii. Nu o să mai las pe nimeni să-mi zică cum ar trebuii să fiu. Un lucru știu cu siguranță, sunt un Om ca și tine și sunt aici! Ai curajul să mă vezi?