Aud tot mai des din ce în ce mai multe voci care – mai în glumă, mai în serios – afirmă în unison că lumea a luat-o razna, că se simt anxioși și că le este frică atunci când se gândesc la viitor. Și nu este de mirare, zilnic deschidem telefonul și vedem războaie, crize politice, prețuri care cresc, discursuri de ură, amenințări, scandaluri, oameni care varsă online ură. În doar câteva minute online, mintea nostră primește mai multe semnale de pericol decât ar putea procesa liniștită într-o zi.

Uneori nici nu mai știm exact de ce suntem anxioși. Nu s-a întâmplat nimic concret în viața noastră în acea dimineață, dar după zece minute de scroll simțim că ceva rău urmează să se întâmple. Iar aceasta se întâmplă pentru că lumea digitală în care trăim nu ne oferă doar simple informații, dar stări emoționale pe care corpul nostru le percepe pe realitatea imediată. Frică, furie, indignare, panică, neputință, neîncredere, exaltare, euforie – aceste stări nu dispar imediat după ce închidem aplicația, ele rămân în corp și ne condiționează felul în care vorbim cu ceilalți, în capacitatea noastră de a lua decizii și în felul în care privim viitorul.

Propaganda știe foarte bine acest lucru și îl folosește cu iscusință împotriva noastră. Când suntem speriați, vom căutăm siguranță. Când suntem anxioși, vrem explicații rapide. Când suntem furioși, vrem vinovați. Așa apar mesajele care promit răspunsuri simple la probleme complicate. În loc să ne ajute să înțelegem realitatea, propaganda ne împinge să ne temem de ea.

Cercetările recente în domeniul sănătății mintale arată că impactul incertitudinii create de media asupra minții umane duce la mai multă anxietate. Cu alte cuvinte, nu ne afectează doar vestea rea în sine, dar și senzația că lumea este imprevizibilă, că nimic nu mai poate fi controlat, că oricând se poate întâmpla ceva. Când trăim prea mult timp în această stare, mintea caută cu disperare ordine. Iar dezinformarea oferă adesea exact asta: o ordine falsă, dar emoțional convingătoare. (Kesner, Impact of Media-Induced Uncertainty on Mental Health)

PASUL 1// Observă cum apare frica

Există o diferență între informare și intoxicare emoțională. Informarea ne oferă context, surse, explicații, limite, pe când intoxicarea emoțională ne lasă doar cu senzația de pericol.

O întrebare simplă poate ajuta: după ce citesc acest material, înțeleg mai bine lumea sau mă simt doar mai speriat?

Atunci când un conținut ne face să simțim panică, dar nu ne oferă context, este posibil să fie construit ca să ne manipuleze. Iată de ce este important să începem să ne informăm nu de pe social media. Asta nu înseamnă să ne deconectăm complet de la realitate. Înseamnă să nu lăsăm realitatea filtrată prin algoritmi rețelelor sociale să ne invadeze mintea de dimineață până seara.

Asociația Americană a Pishologiulor scrie despre „media overload” și despre faptul că expunerea excesivă la știri poate crește stresul. Psihologii recomandă pauze de la știri și social media, amintind că este bine să fim informați, dar expunerea constantă la evenimente negative poate fi copleșitoare. (American Psychological Association, Media overload is hurting our mental health; CDC, Managing Stress)

O limită sănătoasă poate fi foarte simplă: nu începe ziua cu știri și nu citi comentarii înainte de somn. La fel, nu sta în feed atunci când ești deja obosit, flămând, anxios sau furios.

PASUL 2// Ai grijă de corpul tău

Frica și anxietatea se simt în stomac, în piept, în maxilar, în umeri, în respirație, în somn. O societate construită pe alertă ne face să trăim ca și cum trebuie să fim mereu pregătiți pentru atac. De aceea, protecția emoțională începe uneori foarte concret: dormim, mâncăm, ieșim la aer, mergem pe jos, respirăm mai lent, ne ridicăm privirea din ecran.

Poate suna banal, dar un corp epuizat este mai vulnerabil la panică. Un om nedormit reacționează mai repede, se enervează mai ușor, verifică mai puțin și simte mai intens amenințările. Într-o lume care ne vrea permanent conectați, odihna devine o formă de rezistență la manipulare.

PASUL 3// Nu rămâne singuri cu frica ta

În articol anterior „Singurătatea ne face mai vulnerabili la manipulare: De ce conexiunile umane reale sunt esențiale în lupta cu propaganda” din această serie, am scris despre cât de importante sunt conexiunile reale pentru sănătatea emoțională și pentru rezistența la manipulare. Sprijinul social are un rol important în reziliența la stres, iar studiile despre sănătate mintală arată că lipsa sprijinului social este asociată cu niveluri mai mari de anxietate și depresie.

Atunci când vorbim cu cineva de încredere, frica nu dispare neapărat, dar își schimbă forma. Nu mai este doar un gând care ne frământă mintea noastră, dar devine o conversație. Un prieten ne poate întreba: „De unde ai informația?”, „Ești sigur?”, „Ce altă explicație ar putea exista?”, „Ai nevoie acum de știri sau ai nevoie de odihnă?” Aceste întrebări simple pot rupe cercul anxietății.

Un ultim sfat!

Uneori, cel mai sănătos lucru pe care îl putem face este să închidem aplicația. Nu putem controla lumea întreagă; nu putem opri toate crizele și nu putem verifica fiecare informație care ajunge la noi. În schimb putem învăța să observăm când frica noastră este folosită împotriva noastră.

Acest material face parte din seria editorială realizată în cadrul proiectului „Creșterea rezilienței societale în era dezinformării și a deepfake-urilor generate de AI”, implementat de A.O. Media Cub și susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos la Chișinău, prin intermediul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

Conținutul acestui material reflectă exclusiv punctul de vedere al autorului și nu reprezintă în mod necesar poziția finanțatorilor.