Martie este luna dedicată conștientizării sănătății persoanelor bisexuale+ , un moment care aduce în prim-plan o realitate adesea ignorată. Fiind cea mai numeroasă categorie din comunitatea LGBTQ+ rămâne și una dintre cele mai vulnerabile în sistemele de sănătate.

În fiecare an, Bisexual+ Health Awareness Month atrage atenția asupra inegalităților cu care se confruntă persoanele bi+ atunci când vine vorba de sănătate și acces la servicii medicale. Nu este doar o campanie simbolică, ci o reacție la ani de subraportare, stereotipuri și neglijare sistemică.

Ce înseamnă bi+?

Termenul bi+ este un concept umbrelă care include persoanele bisexuale, pansexuale, fluide sau orice altă identitate non-monosexuală, adică persoane atrase de mai mult de un gen. Semnul „+” semnalează tocmai această diversitate și faptul că experiențele nu sunt uniforme.

Conform celor mai recente date comparabile la nivel internațional, din sondajul Ipsos LGBT+ Pride 2023 (30 de țări), în medie 4% dintre adulți se identifică drept bisexuali, iar încă 1% drept pansexuali/omnisexuali. În același set de date, 3% se identifică drept gay/lesbiene și 1% drept asexuali. În acest eșantion global, identitățile „bi+” (bisexual + pan/omni) reprezintă o parte majoră a celor care se identifică non-hetero, chiar dacă proporțiile diferă mult de la o țară la alta.

Și totuși, această majoritate rămâne adesea invizibilă.

Disparități mai mari decât în cazul persoanelor gay și lesbiene

Studiile internaționale arată constant că persoanele bi+ raportează rate mai ridicate de depresie și anxietate, risc crescut de tulburări legate de consumul de substanțe, niveluri mai ridicate de idei suicidare și acces mai redus la servicii medicale adecvate și afirmative.

Paradoxal, în comparație cu persoanele gay și lesbiene, persoanele bi+ tind să aibă rezultate mai slabe în mai multe indicatori de sănătate mintală și fizică. Diferența nu vine din identitate în sine, ci din experiența specifică de stigmatizare.

Bifobia, inclusiv în interiorul comunității LGBTQ+, se traduce prin neîncredere, invalidare și presupuneri greșite în cabinetele medicale. Persoanele bi+ aflate în relații cu parteneri de alt gen sunt adesea percepute ca „hetero”, iar cele aflate în relații cu parteneri de același gen sunt etichetate automat drept gay sau lesbiene. Această ștergere identitară afectează calitatea îngrijirii medicale, comunicarea cu medicii și, implicit, sănătatea.

În plus, multe cercetări nu diferențiază între identitățile din cadrul comunității LGBTQ+, ceea ce face ca problemele specifice persoanelor bi+ să fie diluate în statistici generale.

Intersecționalitatea persoanelor bi+

Pentru persoanele bi+ care sunt și persoane de culoare, trans, non-binare, cu dizabilități sau provenind din medii socio-economice vulnerabile, discriminarea se multiplică. Intersecționalitatea nu este un concept teoretic, ci o experiență concretă: rasism, transfobie, ableism și bifobie pot acționa simultan.

De exemplu, persoanele bi+ trans sau non-binare se confruntă adesea cu dublă invalidare, atât a identității de gen, cât și a orientării sexuale. În cazul persoanelor bi+ de culoare, neîncrederea istorică în sistemele medicale se combină cu stigmatizarea legată de orientare.

Europa de Est și Republica Moldova: o realitate aproape nedocumentată

Dacă în SUA și Europa de Vest există măcar date fragmentare despre sănătatea persoanelor bi+, în Europa de Est și în Republica Moldova situația este mult mai opacă. Studiile locale rareori diferențiază între orientările sexuale din cadrul comunității LGBTQ+, iar identitatea bisexuală este adesea omisă complet.

Într-un context regional în care stigmatizarea persoanelor LGBTQ+ rămâne ridicată, persoanele bi+ pot experimenta presiune atât din partea societății majoritare, cât și din interiorul comunității. Accesul la servicii de sănătate mintală afirmative este limitat, iar educația medicală despre diversitatea orientărilor sexuale este aproape inexistentă.