Legislația privind discursul instigator la ură este un pas foarte important pentru Chișinău. Despre relația dintre Regatul Țărilor de Jos și Republica Moldova, susținerea comunității LGBTQI+, precum și proiectul BangBang, am discutat cu Floris van Eijk, șeful Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Chişinău, într-un interviu exclusiv, oferit redacției noastre. Oficialul a vorbit despre importanța unei platforme media dedicate comunității LGBTQI+ în Republica Moldova.
Ana Sârbu: Țările noastre au cooperat cu succes pe parcursul a 30 de ani. Cum ați descrie legătura dintre Republica Moldova și Olanda?
Floris van Eijk, șeful Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Chişinău: Cred că relația dintre Olanda și Moldova este una foarte puternică în acest moment. Este mai puternică decât a fost vreodată. Situația economică din Moldova, a statului de drept și a respectării drepturilor omului nu se află la nivelul potrivit. Dar acum există un guvern care are o agendă cu reforme ambițioase. Reforme care au scopul de a îmbunătăți economia țării, de a promova respectarea drepturilor omului și, în special, de a îmbunătăți legislația. Susținem agenda actualei guvernări și cred că acest lucru este foarte important, pentru că Republica Moldova a devenit țară candidat de aderare la Uniunea Europeană, astfel, a ales clar calea europeană, care este o cale a democrației, a respectării drepturilor omului și a prosperării la nivel economic.
Ana Sârbu: Care sunt cele mai importante acțiuni pe care trebuie să le întreprindă Republica Moldova pentru a facilita dezvoltarea în mai multe domenii de interes?
Floris van Eijk, șeful Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Chişinău: Republica Moldova și-a căpătat independența cu 31 de ani în urmă. În această perioadă, cu siguranță, unele lucruri s-au schimbat, au fost îmbunătățite. Dar una dintre marile provocări este slăbiciunea instituțiilor. Instituțiile statului sunt slab dezvoltate. De asemenea, practica democrației și a protecției drepturilor omului este încă în proces de dezvoltare. Acest aspect trebuie îmbunătățit. Știm că atunci când instituțiile sunt slab dezvoltate, când nu există un stat de drept, atunci apare corupția. Și asta împiedică grav dezvoltarea țării, inclusiv dezvoltarea economică a țării. Iar cei care suferă cel mai mult sunt cei mai săraci oameni, cei mai vulnerabili oameni, oamenii de rând.
Ana Sîrbu: Care au fost proiectele implementate de Oficiul Ambasadei Olandei la Chișinău cu un impact mai mare de până acum? Ce schimbări au adus în țara noastră?
Floris van Eijk, șeful Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Chişinău: După cum spuneam la început, relația dintre Olanda și Republica Moldova nu a fost întotdeauna la fel de puternică. Am deschis prima noastră misiune diplomatică la Chișinău cu aproape șase ani în urmă. În biroul oficiului nostru la Chișinău, la început, activau doar două persoane. Acum suntem patru. Aceasta este deja o îmbunătățire. Și anul viitor, activitatea noastră va continua în cadrul unei ambasade. Așa că succesorul meu la Chișinău va fi un ambasador. Echipa va crește la șase oameni, apoi vom avea relații diplomatice la cel mai înalt nivel.
În același timp, în ultimii ani ne-am mărit bugetele pentru Republica Moldova, am sporit cooperarea bilaterală. În mod tradițional am lucrat în domeniile drepturilor omului, democrației și bunei guvernări. Anul acesta s-a decis că vom contribui în special la consolidarea și reformarea sectorului justiției, la îmbunătățirea securității energetice a Moldovei și pentru a ne asigura că Moldova este rezilientă la atacurile cibernetice.
Acestea sunt noile priorități, noi domenii de cooperare și așteptăm cu nerăbdare să colaborăm în acest sens. Sunt necesare aceste schimbări pentru că sunt în interesul Moldovei. Sunt necesare dacă vrem să acceptăm Moldova în UE, să o facem membră cu drepturi depline în comunitatea europeană și ar trebui să corespundă, desigur, standardelor UE. Și este mult de lucru în această direcție.
Ana Sârbu: Pe lângă proiectele ce țin de drepturile omului, sectorul juridic și economic, Oficiul Ambasadei Olandei a decis să susțină proiectul BangBang – primul brand media și de conținut dedicat comunității LGBTQ+ din Moldova?
Floris van Eijk, șeful Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Chişinău: Este important să știm că Țările de Jos au o politică în domeniul drepturilor omului, cunoscută la nivel mondial. Și această politică privind drepturile omului se concentrează asupra persoanelor ale căror drepturi sunt încălcate cel mai frecvent. Ale cui drepturi sunt cel mai des încălcate? De cele mai multe ori, ale comunității LGBTQI+. Și după cum știți bine, în Moldova a fi LGBTQI+ nu este întotdeauna ușor, deoarece există o mulțime de stereotipuri negative, există multă discriminare și autoritățile nu sunt capabile să protejeze comunitatea împotriva acestei discriminări. Este un subiect relevant.
Simțim că lucrurile se schimbă în rândul generației mai tinere. Desigur, membrii comunității devin mai deschiși în fața presei, așa cum se întâmplă în alte țări unde persoanele din comunitatea LGBTQI+ sunt mai acceptate, cum ar fi țara mea, cum se întâmplă în Europa de Vest, în UE. Se simt mai încrezători să fie ei înșiși. Deci, vedem că se schimbă lucrurile în Moldova, dar cred că nu isuficient de repede și că guvernul ar trebui să facă mai mult pentru a proteja drepturile LGBTQ+, dar și cele sociale, că societatea civilă din Moldova, apărătorii drepturilor omului ar trebui să fie sprijinite pentru a proteja mai bine drepturile comunităților. Și cred că totul începe de la informația oferită cetățenilor.
Cred că mulți moldoveni au o atitudine negativă, pentru că nu cunosc anumite lucruri. Potrivit datelor statistice, între 5-10% dintre oamenii din întreaga lume s-au declarat lesbiene, gay, bisexuali, transgender. Nu este nimic rău în asta. Nu este contagios. Nimeni nu forțează altcineva să devină LGBTQ+. Sunt membri valoroși ai societății ca toți ceilalți și au dreptul să fie ei înșiși. Vor fi mai fericiți dacă sunt ei înșiși. Ei pot aduce o contribuție mai bună societății, dacă sunt ei înșiși. Și, de obicei, când oamenii au stereotipuri, este pentru că nu cunosc pe nimeni din comunitatea LGBTQ+ sau cred că nu cunosc pe cineva care face parte din această comunitate. Și odată ce au aflat că vecina este lesbiană sau colegul de serviciu este gay, atunci descoperă că sunt persoane la fel ca și ceilalți. Sunt membri normali ai societății. Și de aici începe acceptarea, de unde își dau seama că stereotipurile lor negative erau nejustificate.
Prin urmare, este important ca această informație să fie acolo, astfel încât oamenii să poată afla despre asta. Și cred că Bang Bang este o inițiativă bună, care poate oferi informațiile respective.
Ana Sârbu: Cât de departe suntem de momentul când vor avea loc aceste schimbări în țara noastră? Când credeți că majoritatea oamenilor vor scăpa de stereotipuri?
Floris van Eijk, șeful Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Chişinău: Recunosc, în Moldova există deja inițiative pozitive în acest sens. GENDERDOC-M este, desigur, cel mai cunoscut ONG care a este aici de mulți ani, activiști foarte curajoși care au cercetat situația. Ei fac lobby, ei vin cu propuneri. Aceștia au susținut cu fermitate, de exemplu, legislația împotriva discursului instigator la ură și a crimelor motivate de ură. Acest lucru este foarte important pentru a opri cele mai grave violențe împotriva membrilor comunității LGBTQI+. Ei fac asta.
Există, de asemenea, o organizație numită Moldox care a deschis recent Queer Cafe, un spațiu sigur în care tinerii din Chișinău, care fac parte din comunitatea LGBTQ+ sau care sunt aliați ai comunității, se pot întâlni și desfășura activități. Totul este foarte important. Deci sunt multe activități care au loc deja.
Dar cred că este necesară mai multă vizibilitate a membrilor comunității LGBTQ+ din Moldova, astfel încât oamenii să vadă că sunt acolo, că nu sunt o amenințare, că sunt oameni normali care merită drepturi la fel ca oricine altcineva, asta înseamnă să ne asigurăm că persoanele LGBTQI+ au drepturi. Deci sunt necesare mai multe materiale informative și mai multe servicii, spații pentru întâlniri, mai ales pentru tinerii care ar putea crede că ei sunt singuri, mai ales dacă sunt dinafară orașului Chișinău. Aceste lucruri sunt foarte importante pentru dezvoltarea lor personală și starea lor de bine. Dar desigur sunt necesare și schimbări la nivel legal. Unele lucruri trebuie să se schimbe și acesta este un proces gradual, desigur.
Ana Sârbu: Ce schimbări, mai exact, ar trebui să se întâmple la nivel de legislație?
Floris van Eijk, șeful Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Chişinău: De exemplu, legislația privind discursul instigator la ură este un pas foarte important, pentru că obligă autoritățile, dacă a existat o infracțiune motivată de ură, să o investigheze ca atare și să nu o considere doar un accident nefericit, ci să o recunoască efectiv. Și vorbim aici inclusiv despre aspectul urii din cauza orientării sexuale sau a identității de gen. Acest lucru este foarte important și vine, desigur, o dată cu instruirea autorităților. Așa îi vom face conștienți că aceasta este o problemă. Legislația privind infracțiunile motivate de ură este foarte importantă pentru a proteja și alte minorități, cum ar fi cele etnice sau lingvistice. Să nu uităm că este foarte important pentru toate grupurile vulnerabile din societate, nu doar pentru LGBTQI+.
Ana Sârbu: Republica Moldova este o țară post-sovietică. O parte din societate este victima miturilor legate de comunitatea LGBTQ+. Cum am putea să ne îmbunătățim lupta noastră cu dezinformarea?
Floris van Eijk, șeful Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Chişinău: Calea cea mai simplă este de a oferi societății informație de bună calitate. Desigur, în Țările de Jos acest aspect este inclus în curricula școlară. Deci, fiecare copil, când merge la școală, primește o educație sexuală. Și nu este vorba doar despre LGBTQI+, dar și despre cum să te protejezi de o sarcină nedorită, boli cu transmisie sexuală. Este, de asemenea, despre respectarea drepturilor celorlalți și, desigur, despre faptul că există LGBTQi+, căci este un lucru perfect normal. Nu este contagios. Acesta fiind și unul dintre cele mai populare mituri despre comunitate.
Ana Sârbu: Ce ar trebui să întreprindă guvernarea de la Chișinău pentru a ajuta tânăra generație să devină mai tolerantă și mai informată în privința comunității LGBTQ+?
Floris van Eijk, șeful Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Chişinău: Nu știu dacă exemplul menționat de mine mai sus – modificarea curriculei școlare – este cel mai important lucru pe care îl poate face guvernarea în domeniul educației. Dar este un exemplu foarte bun despre cum puteți oferi informații oamenilor prin educație. Desigur, și jurnaliștii ar trebui să scrie mai multe despre asta. Bineînțeles, asta se întâmplă deja. Bineînțeles, comunitatea LGBTQI+ este mai vizibilă decât a fost în trecut. Membrii comunității vor deveni mai deschiși, mai curajoși. Acest lucru se va întâmpla și în Moldova, fără îndoială.
Oamenii trebuie să fie mai deschiși față de lesbiene, gay, bisexuali sau transsexuali. Atunci când oamenii încep să accepte asta ca pe ceva normal, devine mult mai ușor să vorbești despre aceasta. Și cred că este important să se întâmple asta. Și, desigur, LGBTQI+ și activiștii joacă un rol cheie în acest sens. Adică, atât timp cât comunitatea va fi vizibilă în societate și atât timp cât printre prieteni, vecini, colegi de muncă sunt persoane din această comunitate, cu atât devine mult mai dificil să-i urăști.
Ana Sârbu: Pe ce ar trebui să se focuseze mai mult platforma BangBang atunci când informează societatea?
Floris van Eijk, șeful Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Chişinău: Aproximativ 300.000 de persoane din întreaga lume fac parte din comunitatea LGBTQ+. Acesta este un număr mare. Nu este un secret că majoritatea dintre ei nu vorbesc despre asta și e păcat, pentru că asta înseamnă că ei nu pot fi ei înșiși. Imaginați-vă că atât de mulți oameni ar avea o religie și nu ar fi capabili să o exprime, pentru că sunt discriminați. Ar fi și asta o mare problemă. Mulți oameni nu au acces la informații calitative, iar platforma BangBang va face acest lucru. Iar oamenii care susțin comunitatea, ar trebui să promoveze aceste informații, să se implice mai mult. Atunci când observă un comentariu plin de ură, să nu fie indiferenți, să îl raporteze, să fie partea a schimbării mentalității. Astfel, comunitatea LGBTQ+ va simți că este susținută.
BangBang.md este primul brand media și de conținut dedicat comunității LGBTQ+ din Republica Moldova. Platforma web este administrată de Asociația Obștească „Media Cub” și a fost lansată pe data de 16 august 2022 cu suportul financiar al Oficiului Ambasadei Țărilor de Jos la Chișinău, prin intermediul concursului „Merită”.
Ana Sârbu, pentru BangBang.md
