Promovarea stereotipurilor, a prejudecăților și etichetelor, instigarea la ură și discriminare, utilizarea termenilor învechiți, lipsa de documentare, alimentarea impulsurilor periculoase și necontrolate și a emoțiilor de frică și ură, sunt câteva dintre problemele de abordare a subiectelor despre comunitatea LGBTQI+ în presa din Republica Moldova, sunt de părere Angelica Frolov, coordonatoare de program la Centrul de informație Genderdoc-M, Yan Feldman, președintele Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii și Vasile Micleușanu, expert în comunicare și fondatorul platformei BangBang.md. Opiniile au fost exprimate în cadrul unui episod al Podcastului #cuMINTE, realizat de Ana Sârbu pentru Centrul de Jurnalism Independent.
Un exemplu relevant privind modul în care este abordată comunitatea LGBTQI+ în mass-media autohtone este și mediatizarea celei mai recente ediții a Marșului Pride 2022. Potrivit Angelicăi Frolov, festivalul LGBTQI+ din acest an a fost mediatizat excesiv în jurul unor declarații ale primarului capitalei Ion Ceban, care nu are împuternicire de a interzice un marș.
„Noi am monitorizat această perioadă, tot ceea ce ține de festivalul Moldova Pride. Presa a început să scrie cu mult mai devreme de evenimentul în sine, încă din momentul când domnul primar [Ion Ceban, n.r.] a început să facă declarații absolut aberante despre faptul că el va interzice [parada, n.r.], ceea ce el nu poate interzice (…). Nu înțelegeam de ce i se acordă atâta atenție. Organizațiile internaționale s-au expus și ele. Oricum, presa insista să scrie despre asta. Presa afiliată socialiștilor a tratat subiectul negativ, presa liberă a tratat relativ neutru acest subiect. Cu excepția comentariilor, care nu au fost monitorizate”, a declarat Angelica Frolov.
În acest context, Yan Feldman a venit cu două tipuri de recomandări: “Una, pentru cel care scrie, și a doua, pentru cel care citește. Pentru persoanele care scriu: cel mai eficient mod atunci când scrii despre ceva real și negativ este să te pui în locul persoanei despre care scrii. Dacă tu ai vrea ca despre tine să scrie așa ceva, atunci ai trecut testul. Pentru persoanele care citesc: Dacă simțiți că drepturile voastre au fost lezate, trebuie să vă adresați la Consiliul pentru Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, Consiliul Audiovizualului, Consiliul de Presă sau pur și simplu să veniți cu o replică.”
“Dacă reprezinți un ONG și ai văzut un articol scris greșit, încearcă să iei legătura cu redactorul sau administrația, așa ca să rezolvi problema pe cale pașnică. Poate fi o scăpare, una neintenționată. Dacă vezi că s-a produs intenționat, atunci mergi mai departe, în instanța de judecată. Cel mai important este să nu lași așa, pentru că schimbările se fac doar atunci când acționezi”, a adăugat Angelica Frolov.
La rândul său, Vasile Micleușanu susține că, pe lângă mass-media, fiecare dintre noi este responsabil de modul în care sunt distribuite mesajele de ură și discriminare: „Trebuie să fim atenți la comportamentul nostru digital, pentru că de multe ori și noi inconștient putem contribui la răspândirea unui mesaj greșit. Mediile au și extensii pe TikTok, Instagram, unde există un fel de anarhie, unde poți face tot ce vrei. Înainte de a distribui, să ne asigurăm că mesajul este clar, nu este ambiguu. Când vrem să ne informăm, trebuie să punem semnul întrebării, să vedem care este scopul mesajului pe care-l citim. În spatele oricărui mesaj există un scop. Să vedem care este acesta”.
Podcastul este disponibil online, în format scris și audio, pe platforma Mediacritica.md.
