Organizația Mondială a Sănătății a numit singurătatea și izolarea socială o problemă serioasă de sănătate publică. Raportul Comisiei WHO pentru Conexiune Socială arată că aproximativ una din șase persoane la nivel global se confruntă cu singurătatea, iar fenomenul afectează oameni de toate vârstele, inclusiv adolescenți și tineri adulți. Raportul arată că nu vorbim doar despre o stare trecătoare sau despre „drama” unei generații prea sensibile, ci despre o realitate socială care afectează sănătatea mintală, sănătatea fizică și felul în care funcționăm împreună ca societate. (WHO Commission on Social Connection, 2025)

Cercetătoarea Julianne Holt-Lunstad susține că legăturile sociale sunt importante pentru prevenirea problemelor de sănătate mintală, pentru menținerea stării de bine și pentru recuperarea persoanelor care trec prin dificultăți. Relațiile umane sunt parte din infrastructura noastră emoțională. Aceste relații cu oamenii cu care putem vorbi, plânge, râde, verifica realitatea și cu care putem procesa frica ne ajută să nu ne simțim singuri în fața propriilor gânduri.

Într-un material anterior din această serie, „Frica, furia și neîncrederea: emoțiile prin care propaganda ne controlează mințile” am scris despre faptul că mulți moldoveni nu prea au încredere unii în alții și că această neîncredere este exact în interesul propagandei. Atunci când oamenii se simt obosiți, speriați, suspicioși și izolați, devin mai ușor de separat. Iar o societate în care oamenii nu mai au încredere nici în vecini, nici în instituții, nici în presă, nici în cei care gândesc diferit este o societate mult mai ușor de manipulat.

Propaganda mereu profită de oboseala oamenilor. În fricile lor, în neîncrederea acumulată, în rușine, în furie și în singurătate acolo găsește spațiul perfect pentru a pompa mesaje. Cu cât un om se simte mai izolat și mai rupt de ceilalți, cu atât poate deveni mai tentat să caute explicații simple pentru durerea lui. Cineva trebuie să fie de vină!

Dezinformarea oferă adesea exact asta: o poveste simplă și un vinovat clar. Pentru o minte obosită nu contează că povestea este falsă sau manipulatorie. Contează că, pentru o clipă, această poveste face realitatea mai simplă de înțeles.

Un studiu publicat în Nature Communications în 2024 a urmărit oameni pe parcursul a aproape trei decenii și a găsit o asociere între singurătatea trăită în adolescență și la vârsta adultă și viziunile conspiraționiste la mijlocul vieții. Autorii explică faptul că singurătatea îi poate împinge pe unii oameni să caute comunitate, sens și identitate socială inclusiv în grupuri sau narațiuni conspiraționiste. Acest studiu arată că singurătatea cronică poate crea un teren emoțional mai fertil pentru idei care promit apartenență și explicații totale. (Bierwiaczonek, Fluit & Kunst, 2024)

Când nu avem oameni reali cu care să ne verificăm gândurile, internetul poate deveni camera noastră de ecou. Vedem zilnic aceleași mesaje repetate în forme diferite. Aceleași comentarii care ne confirmă că „toți mint”, „nimeni nu ne apără”, „nu mai poți avea încredere în nimeni”. Iar atunci când neîncrederea devine singura lentilă prin care privim lumea, manipularea are mai puțin de muncit.

Asta se vede foarte clar în felul în care circulă mesajele anti-democratice sau anti-drepturile omului. Ele spun: „noi suntem singurii care îți spun adevărul”. Aceste mesaje oferă apartenență și crează senzația că faci parte dintr-un grup care „s-a trezit”, care vede ce ceilalți nu văd, care are curajul să spună lucrurilor pe nume. Pentru un om care se simte singur, neînțeles sau invizibil, această senzație poate fi foarte puternică.

Conexiunile reale ne ajută tocmai aici. Un prieten bun poate pune o întrebare pe care algoritmul nu o pune niciodată: „Ești sigur că e adevărat?” O comunitate sănătoasă poate face loc pentru îndoială fără să transforme totul în rușine. O relație de încredere ne poate ajuta să spunem: „M-am speriat când am văzut asta” sau „M-am enervat și am vrut să distribui, dar nu știu dacă e corect”.

Sănătatea emoțională nu înseamnă să fim mereu calmi, pozitivi și raționali. Înseamnă să avem spații în care emoțiile noastre pot fi auzite fără să fie judecate. Înseamnă să avem oameni care nu ne folosesc emoțiile, ci ne ajută să le înțelegem.

În comunitățile vulnerabilizate, conexiunile reale sunt și mai importante. Persoanele LGBTQ+, rome, refugiate, femeile care trec prin violență, tinerii care nu se simt acceptați acasă, oamenii care trăiesc în sărăcie sau în medii ostile pot fi expuși nu doar singurătății, ci și mesajelor care le spun constant că nu contează, că sunt periculoși, că sunt „problema”. În astfel de contexte, o relație sigură poate deveni un act de supraviețuire emoțională. O comunitate poate deveni locul în care omul își amintește că nu este nebun, nu este singur și nu trebuie să creadă tot ce se spune despre el.

În același timp, conexiunile reale ne ajută să ieșim din logica simplificată a propagandei. Când cunoști oameni diferiți de tine, este mai greu să-i transformi în caricaturi. Când ai vorbit cu o persoană LGBTQ+, cu un refugiat, cu o femeie romă, cu un tânăr care a plecat din țară, cu un jurnalist, cu un activist, este mai greu să crezi imediat mesajele care îi prezintă ca amenințări. Relațiile reale complică propaganda și poate să-i strice scenariul.

De aceea, în prezent, acum când dezinformarea a devenit mai simplă din cauza agenților de inteligență artificialp, conexiunea este o formă de protecție socială. Când avem oameni cu care putem vorbi sincer, ne reglăm mai bine emoțiile. Când ne simțim văzuți, avem mai puțină nevoie să căutăm apartenență în comunități construite pe ură.

Nu vom rezolva dezinformarea doar prin fact-checking. Avem nevoie de educație media, jurnalism bun și platforme mai responsabile. Dar avem nevoie și de relații mai bune între noi. De comunități în care oamenii pot spune că le este frică fără să fie ridiculizați. Pentru că atunci când suntem complet singuri cu fricile noastre, propaganda va reuși.

Acest material face parte din seria editorială realizată în cadrul proiectului „Creșterea rezilienței societale în era dezinformării și a deepfake-urilor generate de AI”, implementat de A.O. Media Cub și susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos la Chișinău, prin intermediul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

Conținutul acestui material reflectă exclusiv punctul de vedere al autorului și nu reprezintă în mod necesar poziția finanțatorilor.