În fiecare an, raportul ILGA-Europe privind situația drepturilor omului ale persoanelor LGBTQI+ ne prezintă tabloul drepturilor noastre, arătându-ne cum „manualul de opresiune” migrează dintr-o țară în alta. Totuși, în acest an, pentru prima dată, nu mai trebuie să ne uităm doar la cifrele care vin de la organizații precum ILGA-Europe pentru a înțelege situația copiilor LGBTQ+. Avem propria cercetare locală, condusă de Ministerului Educației, „Barometrul situației din învățământul gimnazial și liceal”care măsoară realitatea copiilor LGBTQ+ în școli.

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, statul analizează o realitate pe care politicieni ca Ion Ceban, inspirandu-se de la Vladimir Odnostalko, o folosesc pentru a polariza societatea și a vulenrabiliza existența copiilor LGBTQI+. Datele sunt triste: 6 din 10 elevi și părinți din Moldova ar refuza orice interacțiune cu un copil queer.

În acest articol vom analiza tendințele periculoase pe acest subiect și vom încerca să răspundem la întrebarea: de ce în anul 2026 nu mai putem ignora elevii queer din Moldova?

Ungaria și Marea Britanie – modele de „așa nu!”

În Moldova, politicieni ca Igor Dodon și Ion Cebam nu inventează roata, dar importă strategii extrimiste de la case mai mari. Raportul ILGA-Europe 2025 artă că aceste atitudini homofobe nu apar dintr-un vid, dar sunt strategii preluate de la guvernele conservatoare.

În Ungaria de exemplu, guvernul lui Viktor Orbán sub pretextul „protecției minorilor” a transformat cenzura în normă, eliminând orice reprezentare a diversității din manuale și spațiul public.

Pe de altă parte, în Marea Britanie, asistăm la o formă diferită, dar la fel de nocivă, de regres. Dezbaterile despre redefinirea conceptelor de „sex” și „gen” în ghidurile școlare au început să afecteze direct incluziunea elevilor trans. Presiunea de a reveni la o viziune mai strictă forțează școlile să ignore realitatea adolescenților trans, limitându-le accesul la spații sigure sau la recunoașterea numelui și pronumelui ales.

Toate acestea au un preț

Paradoxal sau nu, aceste politici extremiste duse în numele „protecției copiilor” vulnerabilizează de fapt copiii. În loc să creeze un mediu sigur, ele întăresc atitudinile de excludere și discriminare și lasă copii LGBTQ+ singuri în fața abuzului.

În Republica Moldova, ignorarea acestei realității a dus la un caz tragic, în care o tânără trans s-a sinucis din cauza bullying-ul sistemic al colegilor și profesorilor. Cazul Felis a scos la iveală eșecul sistemic al sistemului de educație din țara noastră.

Felis a fost victima un climat de tăcere și ostilitate alimentat de un discurs populist care, de fapt, pretinde protecția copiilor prin cenzură. Atunci când 6 din 10 elevi și părinți spun că nu ar interacționa cu un copil queer, ei nu exprimă doar o opinie, ci validează mediul de izolare care a dus la tragedia adolescentei trans.

Vedem cum politicile populiste și homofobe inspirate din Rusia afectează direct viața copiilor, indiferent de orientarea sexuală sau identitatea de gen. Recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a emis o hotărâre istorică în cazul Klimova și alții vs. Rusia, stabilind clar că orice interdicție asupra informațiilor despre comunitatea LGBT+ este ilegală și discriminatorie.

Instanța a infirmat cel mai mare mit al politicienilor homofobi, afirmând că nu există nicio dovadă că informațiile despre diversitatea sexuală ar afecta negativ dezvoltarea copiilor. Mai mult, Curtea a subliniat că libertatea de exprimare include dreptul tinerilor de a primi informații care îi ajută să se înțeleagă pe ei înșiși și pe cei din jur.

Exemple pozitive pentru Moldova

„12 ani am crescut o fată, și îmi vor trebui încă 12 ca să înțeleg că am băiat”. Mama și bunica unui adolescent transgen povestesc istoria lor

În timp ce unele state aleg izolarea, raportul ILGA-Europe 2025 ne arată că există modele bune de urmat, modele în care protecția grupurilor vulnerabile este văzută ca un pilon al democrației, nu ca o amenințare.

Estoniei, în decembrie 2025, a adoptat un plan național de acțiune ambițios pentru a transforma țara într-un „loc excelent pentru persoanele LGBTIQ”. Acest plan vizează direct siguranța în școli, actualizarea curriculei și protecția sănătății mintale a elevilor, demonstrând că un stat poate alege activ să își protejeze cetățenii cei mai vulnerabili în loc să îi ignore.

De asemenea, Spania continuă să fie un standard al progresului. În 2025, Parlamentul a respins în unanimitate orice tentativă de abrogare a legilor egalității, în timp ce în Catalonia a fost adoptată o nouă lege care înăsprește sancțiunile împotriva LGBTI-fobiei și a practicilor de conversie, inclusiv în mediul online.

Aceste exemple arată că în procesul de integrare în UE, Republica Moldova are de ales între două modele. Putem urma drumul cenzurii, care a dus la tragedii precum cea a lui Felis, sau putem învăța din exemplele Estoniei sau Spaniei, înțelegând că adevărata „protecție a copilului” înseamnă să-i oferi acestuia o școală unde să nu se teamă să existe.

Miza anului 2026 este transformarea datelor „Barometrul situației din învățământul gimnazial și liceal” în hotărâri și regulamente clare care să ofere protecției copiilor LGBTQ+. Faptul că Ministerul Educației a măsurat, în premieră, vulnerabilitatea copiilor queer este un punct din care nu mai poate pretinde că nu știe despre acești copii. De la mecanisme anti-bullying care să menționeze explicit orientarea sexuală și identitatea de gen, până la instruirea profesorilor și accesul la suport psihologic, autoritățile au acum obligația de a acționa pentru a transforma școala într-un loc sigur pentru toți copii.