Dezinformarea este procesul prin care faptele sunt distorsionate cu scopul de a duce atenția noastră pe piste greșite. Acest fenomen nu este deloc nou, totuși, odată cu apariția rețelelor sociale și a noilor tehnologii informaționale viteza de răspândire a falsurilor s-a accelerat.
Într-un context global în care dezinformarea pare să fie omniprezentă, Volker Türk, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, subliniază că aceasta „sufocă faptele și abilitatea de a face alegeri libere și informate.” Acest fenomen contribuie la răspândirea discursului de ură și la amplificarea conflictelor, lucru pe care l-am observat și în atacurile împotriva comunităților vulnerabile, inclusiv a celor LGBTQ+.
În marele an electoral, unele grupuri organizate și partide politice afiliate Rusiei folosesc dezinformarea ca pe o armă. Acest lucru afectează pe toată lumea, deoarece servește unor interese obscure și împiedică cetățenii să acceseze informații corecte și de încredere.
Democrației se bazează pe ideea că oamenii fac alegeri în baza informațiilor la care au acces. Într-o lume în care falsurile se răspândesc de șapte ori mai repede decât adevărul, cât de bine informate pot fi alegerile noastre?
Cum depistăm dezinformarea?
Primul lucru pe care îl putem face în depistarea dezinformării, este să fim conștienți că ea există. Atunci când ne iese în cale o informație – o știre, un video pe TikTok sau Facebook, un meme, orice – e important să înțelegem că aceste informații pot fi distorsionate cu scopul de ne influența opiniile și alegerile.
În era digitală nimeni nu este ferit de acest fenomen. Dezinformarea nu se odihnește niciodată. Spre exemplu, în ciuda sancțiunilor și a interzicerii mass-mediei sponsorizate de stat în multe țări occidentale, Rusia și-a adaptat strategiile pentru a se concentra mai mult pe platformele social media.
Analiză făcută de Atlantic Council arată modul în care Rusia utilizează dezinformarea în mai multe regiuni, din Europa până în Africa, în încercarea de a submina sprijinul pentru Ucraina. Aceasta include crearea de site-uri web false pentru a oglindi agențiile de știri legitime, exploatarea fricile populației și răspândirea de narațiuni false.
Iată de ce este important să ne întrebăm mereu care este scopul din spatele acestei informații? Cine este persoane sau instituția care distribuie această informație? Acestea sunt două întrebări care ne ajută să începem să privim critic conținutul de pe rețelele sociale.
La fel este important să analizăm contul sau pagina de pe care vine informația. Dacă acel cont sau pagină postează sute de postări pe zi, la intervale mici de timp, șansa că acest cont este fals este foarte mare. În spatele acestuia poate fi, cel mai probabil, un robot programat să distribuie conținut fals.
„Am văzut pe internet!”
„Păi! Au arătat pe Internet!” sau „Am văzut pe internet!” Acestea sunt răspunsurile clasice atunci când oamenii sunt întrebați de ce cred în anumite informații. Proverbul din bătrâni „nu tot ce zboară se mănâncă” capătă o relevanță și mai mare în era dezinformării.
E important să fim conștienți că rețelele sociale ne scot în față un anumit tip de conținut care întăresc opiniile noastre. Scopul algoritmului este să ne țină atenția cât mai multe pe platformă. Atenția noastră fiind prețul pe care îl plătim pentru utilizarea gratuită a rețelelor sociale.
Cercetările neuroștiințifice arată că modul în care acceptăm noi informații în viziunea noastră asupra lumii este strict legată de sentimentul de a avea dreptate. Cu alte cuvinte, cu cât simțim mai mult un atașament emoțional pentru a avea dreptate, cu atât suntem mai predispuși să credem în ceva. Rețelele de comunicare vor arăta mereu conținut care să alimenteze acest sentiment.
În teza mea de masterat, „Metamorfoze ale condiției umane în filosofiile contemporane” analizez cum marketingul online folosește o strategie cunoscută sub numele de momeală emoțională pentru a stimula reacția.
Mai simplu, dezinformarea încearcă să provoace un răspuns emoțional puternic. De obicei frica și ura sunt utilizate cel mai des.
De exemplu, Rusia folosește narațiuni menite să amplifice îngrijorările legate de securitatea energetică. În programul său electoral Șor insinuează că dacă votăm la referendum pentru integrare în UE vom plăti sume mari pentru gaz și energie, iar dacă alegem candidatul susținut de el vom avea gaz gratuit.
Cum să nu fii tentat să-l crezi, mai ales dacă ți-e frică atunci când te gândești cu ce te vei încălzi la iarna?
Pe fundalul atitudinilor homofobe ale moldovenilor, el folosește și frica de necunoscut, răspândit falsuri despre comunitatea LGBTQ+. Cel mai recent exemplu, în contextul Festivalului Coming Out Day, pe internet au fost distribuite informații false din numele lui Andrei Chistol, Secretar de Stat, Ministerul Culturii, prin care afirma că se oferă un zilele libere plătite în legătură cu desfășurarea festivalului.
Cum să nu fii furios că se ”cheltuiesc” banii publici pe aceste evenimente ”netradiționale” atunci când bătrânii supraviețuiesc cu o pensie atât de mică?
Exemplele de mai sus arată cum apar falsurile. La baza dezinformare avem mereu un fapt real, în cazul nostru organizarea Festivalului Coming Out Day și prețurile mari la energie, la care sunt adaugate afirmații sau fapte care provoacă un răspuns emoțional intens.
Un alt aspect important este că de cele mai multe ori nu poți accesa sursa de unde provine această afirmații. Iată de ce este necesar să verificăm mereu sursele oficiale.
Ce putem face pentru a contracara dezinformarea?
- Mereu pune-ți întrebări. Care este scopul din spatele acestei informații? Cine este autorul? Care sunt sursele? Pe ce canal este publicat? Ce emoții îmi trezește?
- Fă un check a răspunsului emoțional provocat de această informație. Dacă simți că ești prea încărcat emoțional, cel mai probabil ești victimă dezinformării. E valabil și pentru glume sau conținut de divertisment, mai ales care vizează grupurile vulnerabile.
- NU DISTRIBUI, NU DA LIKE ȘI NU DESCHIDE LINKURI! Nu interacționa în nici un fel cu acel conținut și raportează-l în schimb.
- Nu uita că probabilitatea că cineva vrea să te mintă există mereu!
Și nu uita, social media nu este un loc de dezbateri, dar un spațiu programat să ne scoată în față conținut care să ne întărească credințele, opiniile personale și să ne țină atenția ocupată. Acest lucru limitează din capacitatea noastră de a gândi critic și de discerne adevărul de fals.
Distribuie acest material pentru a ajunge la cât mai multe persoane. Iar pe 20 Octombrie hai la vot!
