Centrul GDM a publicat raportul detaliat privind situația drepturilor persoanelor LGBT+ în R. Moldova. Raportul abordează starea actuală a respectării drepturilor persoanelor LGBT+ în țară, evidențiind influența politică și socială asupra acestora, împreună cu manifestările de homofobie și transfobie în societate. Am analizat cu atenție raportul și vă prezentăm o sinteză a situației drepturilor queer din anul trecut.
Anul 2023 a impulsionat cuplurile queer să lupte mai activ pentru recunoașterea legală a familiilor LGBTQ+. Judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului au emis, pe 17 ianuarie 2023, o decizie care cere statelor membre ale Consiliului Europei să adopte legislație care să permită cuplurilor de același sex să-și înregistreze oficial relația în statul de reședință.
Decizia a fost fundamentată pe Articolul 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, care protejează dreptul la viața privată și de familie.
După această decizie, șase cupluri din Moldova au depus cereri de înregistrare a căsătoriilor la ASP, iar după refuzul primit au mers în instanță pentru a obține dreptul la înregistrarea oficială a relației.
Te-ar putea interesa și: Ce spune comunitatea LGBT+ din R. Moldova despre decizia CEDO privind protejarea prin lege a familiilor formate din persoane de același sex
Platforma LGBTQ+ din Moldova
În anul 2023, mișcarea pentru drepturile LGBTQ+ a devenit mai puternică prin crearea platformei organizațiilor și persoanelor Queer din Republica Moldova.
Platforma include patru organizații: Centrul de Informații GENDERDOC-M, platforma mediatică Bang Bang, Queer voices, Laolaltă, două grupuri de inițiativă și mai mulți activiști.
O legislație mai protectivă pentru comunitate
Pe data de 21 aprilie 2022, parlamentul a aprobat în lectură finală proiectul de lege pentru modificarea cadrului normativ privind nediscriminarea și asigurarea egalității.
Printre cele mai importante prevederi a proiectului a fost extinderea listei de criterii protejate aprobată prin Legea 121/2012, în care se regăsesc orientarea sexuală și identitatea de gen.
Cu toate acestea, conform raportului publicat, se observă că în practică, cazurile de discurs de ură nu sunt întotdeauna sancționate.
Pe data de 23 ianuarie 2023, anumite site-uri au publicat informații potrivit cărora în școlile din Moldova se intenționează să se elimine noțiunile tradiționale de „mamă” și „tată”, înlocuindu-le cu „părinte 1” și „părinte 2”, sub pretextul promovării drepturilor LGBT.
Această știre a fost preluată de pe canalul de Telegram al deputatului Bogdan Țîrdea, reprezentant al Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. Cu toate acestea, autoritățile au respins această informație, afirmând că este falsă și menționând că formularul în discuție a fost elaborat pentru achiziționarea biletelor pentru odihna copiilor în taberele de vară, având în vedere familiile monoparentale, și nu are nicio legătură cu promovarea agendei LGBT.
Ulterior, pe 16 februarie, deputatul Partidului Socialist Vasile Bolea a susținut un discurs în Parlament, exprimând opoziția față de ratificarea Convenției de la Istanbul, afirmând că aceasta ar legaliza „sodomia” și relațiile „netradiționale.”
Cazuri raportate de beneficiarii Centrului de Informații GENDERDOC-M
Beneficiarii Centrului de Informații GENDERDOC-M au raportat mai multe cazuri semnificative, evidențiind discriminarea și discursul de ură împotriva comunității LGBT în diverse contexte.
În primul caz, o mamă a unei eleve din Liceul „Mihai Eminescu” din Chișinău a sesizat Centrul GDM că psihologa liceului, Natalia Bulat, încurajează elevii să nu tolereze persoanele LGBT și îi îndeamnă să-i trimită la ea pentru a-i „corecta.”
Un alt caz raportat se referă la o profesoară de limbă germană de la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Aliona Lungu, care a răspândit informații false că Adunarea Națională „Moldova European” din 21 mai ar fi, de fapt, un marș gay.
Aceasta a creat confuzie și a distorsionat scopul adunării, care era de fapt orientat către exprimarea dorințelor populației într-un context european și nu avea nicio legătură cu comunitatea LGBT.
Violență și incidente motivate de prejudecată
În anul 2023, Moldova s-a clasat pe locul 23, cu un scor de 39%, urcând cu 14 poziții în clasament Indexul Rainbow Europe care oferă o privire de ansamblu asupra stării drepturilor LGBTIQ+ în 49 de țări europene.
Acest cadru juridic mai bun al țării nu înseamnă neapărat și o viață mai bună pentru persoanele LGBT+, acestea confruntându-se în continuare cu discriminare. Raportul documentează o serie de incidente violente motivate de prejudecată împotriva comunității LGBT, subliniind dificultățile în implementarea eficientă a legii împotriva discriminării.
Într-un incident din martie anul trecut, sediul Centrului a fost atacat cu ouă de către trei bărbați, iar plângerea depusă la poliție, însoțită de înregistrările video, nu a dus la identificarea infractorilor.
Un alt incident motivat de homofob și transfobie s-a petrecut în cadrul Festivalul de film documentar Moldox din Cahul, în perioada 21-25 iunie 2023. Cazurile au însemnat deteriorarea instalației festivalului, atacuri cu ouă și incidente de hărțuire verbală a persoanelor queer pe stradă.
Deși aceste incidente au fost raportate la poliție, răspunsul a fost limitat, iar participanții queer au exprimat sentimentul că nu se mai simt în siguranță în Cahul.
Situația persoanelor transgen în Republica Moldova
Clasificarea Internațională a Bolilor și Problemelor de Sănătate a fost actualizată în 2019 de către OMS, schimbând termenul de „tulburări de identitate de gen” la „incongruență de gen”. Această modificare a plasat incongruența de gen în domeniul sănătății sexuale, eliminând stigmatizarea asociată cu categoria anterioară de „tulburare mentală”.
În ciuda acestei schimbări la nivel internațional, Republica Moldova nu și-a aliniat încă sistemul corespunzător, procesul de schimbare a documentelor pentru persoanele trans necesitând încă furnizarea unui certificat cu diagnosticul de „tulburare a identității de gen.”
La fel, în anul 2023 persoanele trans s-au ciocnit de nenumărate cazuri de violență și discriminarea în societate.
O femeie transgender a fost atacă verbal în transportul public de către patru adolescenți și ulterior i-au aplicat spumă de poliuretan pe părul ei și au fugit. Irina a depus o plângere la poliție, însă a primit un răspuns evaziv, iar agresorii nu au fost sancționați în urma acestui incident.
Situația în Regiunea Transnistreană
La 1 ianuarie 2019, a intrat în vigoare în Transnistria legea „Despre protecția copiilor împotriva informațiilor care le prejudiciază sănătatea și dezvoltarea”. Legea interzice difuzarea informațiilor care pot afecta copiii, inclusiv cele care negă valorile familiale și propagă relații sexuale netradiționale.
Pe 23 decembrie 2022, a avut loc premiera unui film Disney în cinematografele din Tiraspol, Bender și Grigoriopol. După lansare, autoritățile au primit plângeri referitoare la conținutul filmului, acuzându-l de propagandă a relațiilor sexuale netradiționale printre minori.
Procuratura RMN a efectuat o verificare și, ca rezultat, filmul a fost retras din cinematografe. Cu toate acestea, s-a constatat lipsa unui mecanism eficient de control pentru respectarea legii. Guvernul a creat o Comisie Interdepartamentală de Experți care a concluzionat că filmul „prezintă imagini caricaturale de gen ale bărbaților și femeilor, percepute de copii, care ar putea afecta formarea identității de gen și relațiile tradiționale”.
În perspectiva anului 2024, constatăm progrese notabile pentru garantarea drepturilor persoanelor LGBT+ în Republica Moldova. Totuși, așa cum subliniază raportul, persistența provocărilor, inclusiv discriminarea și discursurile de ură, evidențiază necesitatea unui angajament continuu pentru a promova un mediu mai inclusiv și echitabil pentru comunitatea LGBT+.
