În imaginarul heterosexual, cuplurile gay sunt adesea privite printr-o lentilă sexuală. Relația dintre doi bărbați, la fel și cea dintre două femei, este redusă la sex, la „ce fac în dormitor?”.  Imaginația multora se termină dincolo de ușa dormitorului, de parcă relațiile queer nu există dincolo de sex. 

La fel, imaginarul heterosexual, lasă în afara existenței tandrețea, plictiseala, certurile, grija, rutina: toate acele lucruri atât de obișnuite, încât uneori sunt aproape invizibile, dar care fac parte din viața de cuplu a persoanelor queer. 

Ce fac doi gay într-o relație?

Jumătate din viața mea am locuit singur. În cele câteva relații pe care le-am avut, am împărțit zile, seri, paturi, la fel și tot soiul de promisiuni despre un viitor care nu s-a întâmplat niciodată, dar casa mea a rămas doar pentru mine. Cine gătește, cine spală, cine face cumpărăturile sau cine iese la plimbare cu câinele, erau toate responsabilitățile mea.

Între timp, lucrurile s-au schimbat. De mai bine de șase luni, de când locuiesc cu François, viața noastră împreună este în mare parte, domestică. Viața împreună cu el în aceeași casă, recunosc, m-a speriat. Dacă în trecut, o cană lăsată în chiuvetă era doar cana mea, într-un cuplu, această cană uitată, poate fi un prilej de ceartă. 

În zilele de dinaintea primei mele vizite la Strasbourg, care era planificată pentru 10 zile, în timpul unui apel, i-am zis că în ultimii 12 ani locuisem singur.  Poate de aceea, una dintre primele noastre discuții despre o posibilă viață împreună a fost despre cum putem împărți sarcinile casnice.  

Sarcini împărțite în funcție de competențe

Eu lucrez online, ceea ce înseamnă că sunt acasă în cea mai parte a zilei. De trei ori pe săptămână merg la sală, de obicei de dimineață, și pe lângă aceasta mai alerg de cinci ori pe săptămână.  

François lucrează cinci zile pe săptămână ca manager asistent într-o rețea de retail, iar programul lui diferă de la o săptămână la alta. Vinerea și Duminica, fiind zilele lui libere.  

Așa ca rutina noastră s-a construit, ținând cont, în primul rând, de acest aspect. După ce am decis că treptat mă mut să locuim împreună, am încercat să ne imaginăm cum ar fi viața de zi cu zi, și astfel am început să împărțim, în funcție de competențe sarcinile vieții noastre comune.  

Mie îmi place să gătesc, astfel bucătăria este teritoriul meu. La început mi-a fost greu să mă adaptez în bucătăria lui, zilnic îi trimiteam mesaj cu întrebări despre unde găsesc una sau alta, iar el a fost lângă mine până am devenit ca peștele în apă. Acum eu sunt responsabil, în mare parte de lista de cumpărături atunci când mergem la supermarket. 

Cât despre curățenie, François, iubește, și nu exagerez când zi asta, să facă curat. În cazul nostru acest aspect este perfect match. Eu, recunosc, nu îmi place să mă ocup de asta și eram anxios atunci când mă gândeam cum va fi în relația noastră. 

And just like that, în cele patru luni de când suntem împreună zilnic, am construit rutina noastră în jurul unor întrebări: cine are timp, cine poate și cine este mai dispus să facă lucrul acesta astăzi? 

Astfel, în unele zile eu sunt acela care duce gunoiul, iar în altele François. El va pune hainele la uscat, iar eu voi avea grijă să le strâng (evident, păstrând tehnica de împăturire prestabilită de el). În unele dimineața eu sun acela care voi face patul, iar în altele el. 

Cine plimbă câinele?

Rutina noastră zilnică nu ne include doar pe noi doi. Familia noastră este compusă din patru. Noi doi și cățelușele noastre Laïa și Luna. Acum doar Luna lipsește până urmează să-i perfectez actele. Acest lucru înseamnă că felul în care stabilim sarcinile trebuie să le ia în calcul pe ele care depind în totalitate de noi. Și la acest aspect am ținut cont de chestiunea timpului și a disponibilității. 

Pentru că eu sunt acasă în cea mai mare parte a zilei, eu o plimb pe Laïa de trei ori pe zi. Iar când François are zilele sale libere, prea el această responsabilitate. Iar de fiecare dată atunci când timpul ne permite, de regulă seara după cină, vom ieși toți trei la plimbare, acesta fiind timpul nostru pentruct în familie. 

Și apropo despre cină. Cina este unul dintre momentele importante în relația noastră. Pentru că ne trezim la ore diferite seara la masă este momentul în care ne reconectăm și ne ascultăm pe îndelete despre cum ne-a fost ziua.  

Weekend & Ieșirile speciale 

Dacă în timpul săptămânii, zilele noastre sunt organizate în jurul programului de muncă, sportu, plimbările cu Laïa și alte sarcini care mențin lucrurile să funcționeze în casa noastră, weekendul este pentru relaxare. 

Uneori asta înseamnă să ne uităm la ceva pe Netflix sau să mergem la cinema. Alteori ieșim în oraș. Nu avem fiecare weekend organizat, uneori ne place să nu facem nimic: eu pot să citesc, iar François se uită la reels pe Instagram, ori stăm pur și simplu îmbrățișați pe canapea. 

Iar pentru că ambii suntem fani muzica Techno, cam o dată pe lună, uneori mai des, mergem la party.

Pe lângă asta, avem și un mic ritual, în prima duminică a fiecărei luni, să vizităm un muzeu pentru că atunci intrarea este gratuită. 

Concluziile la care am ajuns 

Pentru mulți, o relație queer pare aproape de neimaginat în absența unor roluri de gen clare: cine este ”bărbatul” și cine este ”femeia”? De parcă rolurile de gen ar fi cele dau sens, structură și legitimitate unei relații. Dar după cum afirmă teoreticiana queer Judith Butler: „relația dintre homosexualitate și heterosexualitate nu este ca cea dintre copie și original, ci mai degrabă ca cea dintre copie și copie”. 

Există multe stereotipuri și prejudecăți despre ce înseamnă viața de cuplu și tot atât de multe păreri despre cum ar trebui împărțite rolurile într-o relație. 

Dar atât eu și François, cât și alte mii de cupluri gay suntem dovada că o relație este mai mult decât atât. Pentru noi doi, structura relației se bazează pe grija ca viața pe cate o împărțim să nu devină povara unuia singur. Înseamnă respect pentru munca celuillat și, poate cel mai important, să nu ajungem niciodată să considerăm efortul celuilalt ca fiind de la sine înțeles.