Distanța socială față de persoanele LGBT+ a crescut în Republica Moldova, iar Centrul de Informații GENDERDOC-M leagă direct această tendință de retorica agresivă din perioada electorală. Datele pentru 2025 arată o deteriorare vizibilă a climatului social, cu riscuri reale de discriminare și violență.

Centrul de Informații GENDERDOC-M avertizează că situația publică a persoanelor LGBTQ+ s-a înrăutățiT pe fondul intensificării discursului de ură în campaniile politice recente. Potrivit unei analize realizate de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, nivelul general al distanței sociale în societate a crescut în 2025 la 2,6 puncte, față de 2,1 în anul precedent, pe o scară de la 0 la 6.

Persoanele LGBT+ rămân însă categoria cea mai respinsă. Indicele de distanță socială în cazul lor a ajuns la 5,6, cel mai ridicat dintre toate grupurile analizate. Cu alte cuvinte, gradul de respingere socială este aproape maxim.

Campaniile electorale și normalizarea ostilității

Angelica Frolov, administratoarea GENDERDOC-M, spune că evoluția nu este surprinzătoare și că face parte dintr-o tendință globală de radicalizare a discursului public. Totuși, în Republica Moldova, campaniile electorale au jucat un rol direct în amplificarea ostilității.

Potrivit acesteia, discursul anti-LGBT+ a fost „foarte prezent” în spațiul public în timpul alegerilor. În perioada electorală, organizația a documentat 244 de cazuri de discurs de ură, dintre care 57 au vizat direct persoanele LGBTQ+, mai mult de un sfert din total.

Aceste cifre nu sunt doar statistici, avertizează activiștii. Ele contribuie la crearea unui climat în care discriminarea devine acceptabilă, iar atacurile verbale pot degenera în intimidare sau violență.

Implicații pentru drepturile omului

Republica Moldova este stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană, iar respectarea drepturilor omului reprezintă un criteriu esențial în procesul de integrare. În acest context, creșterea intoleranței față de minorități ridică semne de întrebare privind angajamentele asumate la nivel internațional.

Organizațiile pentru drepturile omului atrag atenția că normalizarea mesajelor anti-LGBT+ în discursul politic nu afectează doar o comunitate, ci slăbește încrederea în instituții și în statul de drept. Atunci când politicienii folosesc minoritățile drept țintă electorală, consecințele se resimt dincolo de campanie.

GENDERDOC-M îndeamnă martorii actelor de ură sau discriminare să le documenteze și să le raporteze, dar subliniază că responsabilitatea principală aparține actorilor politici și instituțiilor publice. Condamnarea fermă a discursului de ură și aplicarea legii sunt esențiale pentru a preveni escaladarea tensiunilor.

Într-o societate deja polarizată, felul în care sunt tratate minoritățile devine un barometru al maturității democratice.