În Republica Moldova, persoanele LGBTQ+ și cele care trăiesc cu HIV sunt considerate cele mai marginalizate grupuri minoritare, potrivit studiului Acceptarea Socială în 2024. Deși acceptarea persoanelor queer rămâne destul de scăzută, datele indică o îmbunătățire considerabilă (+1,2) față de anul 2023, ceea ce reprezintă un progres substanțial în reducerea prejudecăților față de acest grup.

Studiul relevă că aproximativ 85 % din populația țării nu ar accepta o persoană LGBTQ+ în calitate de membru al familiei. Totodată, peste 60 % din populație nu ar accepta o astfel de persoană ca vecin sau coleg de muncă.

Dacă în anii precedenți persoanele LGBTQ+ nu erau acceptate nici măcar ca vizitatori ai țării, fiind frecvent supuse condamnării sociale și marginalizării, în 2024, populația manifestă o tendință de a le accepta ca cetățeni ai Republicii Moldova, însă fără deschiderea de a dezvolta relații sociale cu aceștia.

 Iată cum au evoluat în indicii de acceptare socială în perioada 2020-2024.

Am contactat-o pe Angelica Frolov, directoarea GDM, pentru a-i cere părerea despre rezultatele acestui studiu. Activista pentru drepturile persoanelor LGBTQ+ ne-a spus că prejudecățile sunt complicat de exclus din societate, iar coming out-ul reprezintă o acțiune importantă prin care oamenii își schimbă atitudinea față de comunitate.

Am fost plăcut surprinsă de saltul atât de mare într-un singur an a distanței sociale față de comunitatea noastră. Și puteți fi siguri că este meritul fiecăruia din noi, fiecare prieten, rudă, coleg, căruia le-am spus adevărul despre identitatea noastră. Am speranțe foarte mari și sunt optimistă, chiar dacă la nivel global este un mic regres. Orice schimbare se întâmplă prin doi pași înainte și unul înapoi.

De asemenea, studiul remarcă o îmbunătățire a nivelul mediu al distanței sociale în Republica Moldova. Acesta constituie 2,1 în 2024 (comparativ cu 2,24 în 2023), pe scala de la 0 la 6, unde 0 înseamnă că cetățenii acceptă o persoană dintr-un grup minoritar pentru toate pozițiile (membru de familie, prieten, vecin, coleg de muncă, concetățean), iar 6 – ar exclude-o din țară. 

Demografia respondenților

Un aspect interesant poate fi observat dacă analizăm acest index prin prisma caracteristicilor demografice ale respondenților.

Sexul și vârsta: femeile și bărbații manifestă în egală măsură distanța socială față de persoanele LGBTQ+ (3,1). Totuși, tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani înregistrează cel mai mic indice de distanță socială – 2,4, în timp ce persoanele de peste 60 de ani prezintă cel mai ridicat indice – 3,8.

Studii: respondenții cu studii superioare au înregistrat cea mai mică distanță socială – 2,3, în timp ce persoanele cu studii incomplete manifestă cea mai ridicată distanță socială – 4,2.

Venituri: cei cu venituri ridicate sunt mai deschiși față de persoanele LGBTQ+ (2,3), comparativ cu respondenții cu venituri reduse, care au înregistrat un indice de 3,5.

Mediul de reședință: persoanele care locuiesc în orașe demonstrează o mai mare deschidere față de comunitatea LGBTQ+ (2,8), în timp ce respondenții din mediul rural prezintă un indice mai ridicat al distanței sociale – 3,4.

Datele au fost obținute prin intermediul unui sondaj reprezentativ la nivel național. Studiul a fost efectuat de către compania sociologică iData la comanda Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD). Eșantionul a constituit 1 035 persoane cu vârsta de peste 18 ani. Marja de eroare reprezintă ±3 %. Perioada de culegere a datelor: 13-29 decembrie 2024.