Pentru mul\u021bi dintre noi, istoria mi\u0219c\u0103rii de eliberare queer \u00eencepe la mijlocul secolului trecut, odat\u0103 cu revolta de la Stonewall, din New York, \u00een 1969. Raidurile poli\u021biei \u00een barurile frecventate de persoane queer \u0219i rezisten\u021ba celor care s-au s\u0103turat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een fric\u0103 au devenit un moment de referin\u021b\u0103 pentru mi\u0219carea modern\u0103 pentru drepturile LGBTQ+.<\/p>\n\n\n\n
Dar istoria mi\u0219c\u0103rii de eliberarea queer nu \u00eencepe la Stonewall. Cu mult \u00eenainte ca termenul de activism queer s\u0103 existe, au fost oameni care, prin munca lor, au \u00eencercat s\u0103 schimbe felul \u00een care societatea prive\u0219te iubirea dintre persoane de acela\u0219i sex. <\/p>\n\n\n\n
\u0218i totu\u0219i, c\u00e2\u021bi dintre ei sau ele sunt men\u021biona\u021bi \u00een analele istorice?<\/p>\n\n\n\n
Istoria pe care o cunoa\u0219tem \u0219i pe care o \u00eenv\u0103\u021b\u0103m nu este neutr\u0103 pe c\u00e2t ne place s\u0103 credem. Cine ajunge \u00een manuale de istorie, cine prime\u0219te o biografie sau o statuie, cine este considerat un g\u00e2nditor important \u021bine \u0219i de valorile societ\u0103\u021bii care scrie aceast\u0103 istorie. O societate patriarhal\u0103, \u00een care heterosexualitatea este considerat\u0103 norma, nu prea are interesul s\u0103 vorbeasc\u0103 despre oamenii care au contestat aceste reguli.<\/p>\n\n\n\n
Atunci c\u00e2nd experien\u021bele queer sunt l\u0103sate \u00een afara pove\u0219tii oficiale, ajungem s\u0103 credem c\u0103 am ap\u0103rut de nic\u0103ieri, c\u0103 lupta noastr\u0103 este una recent\u0103 \u0219i c\u0103 drepturile pe care le cerem sunt ni\u0219te idei importate dintr-un Occident prea liberal.<\/p>\n\n\n\n
De asta vreau s\u0103 vorbim ast\u0103zi despre Karl Heinrich Ulrichs, un jurist german care, \u00eenc\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, a avut curajul s\u0103 vorbeasc\u0103 public despre iubirea dintre b\u0103rba\u021bi \u0219i s\u0103 cear\u0103 ca aceasta s\u0103 nu mai fie pedepsit\u0103 de lege.<\/p>\n\n\n\n
Karl Heinrich Ulrichs s-a n\u0103scut \u00een 1825, \u00een Regatul Hanovrei, pe teritoriul Germaniei de ast\u0103zi. A studiat dreptul \u0219i a lucrat \u00een administra\u021bia juridic\u0103, \u00eens\u0103 faptul c\u0103 era gay i-a afectat cariera pentru c\u0103 iubirea dintre doi b\u0103rba\u021bi intra \u00een conflict cu normele morale \u0219i legale ale vremii.<\/p>\n\n\n\n
\u00centr-o Europ\u0103 \u00een care rela\u021biile sexuale dintre b\u0103rba\u021bi puteau duce la urm\u0103rire penal\u0103, el a \u00eenceput s\u0103 scrie despre ceea ce considera a fi o parte natural\u0103 a diversit\u0103\u021bii umane. Nu s-a limitat la a-\u0219i ap\u0103ra propria via\u021b\u0103. A \u00eencercat s\u0103 explice de ce oamenii ca el nu ar trebui s\u0103 fie trata\u021bi ca ni\u0219te infractori.<\/p>\n\n\n\n
\u00cencep\u00e2nd cu 1864, a publicat mai multe texte reunite sub titlul \u201eForschungen \u00fcber das R\u00e4thsel der mannm\u00e4nnlichen Liebe<\/em>\u201d, (Cercet\u0103ri asupra misterului iubirii dintre b\u0103rba\u021bi<\/em>.) A fost unul dintre primii care au \u00eencercat s\u0103 construiasc\u0103 o argumenta\u021bie sistematic\u0103 \u00een favoarea drepturilor b\u0103rba\u021bilor gay.<\/p>\n\n\n\n Ulrichs a inventat \u0219i termeni proprii pentru a descrie aceast\u0103 experien\u021b\u0103. Folosea cuv\u00e2ntul \u201eUrning\u201d pentru b\u0103rba\u021bii atra\u0219i de b\u0103rba\u021bi \u0219i \u201eUrningin\u201d pentru femeile atrase de femei. Teoria lui era influen\u021bat\u0103 de concep\u021biile despre sex \u0219i gen din epoca sa, inclusiv de ideea c\u0103 un b\u0103rbat homosexual ar avea un suflet feminin \u00eentr-un corp masculin.<\/p>\n\n\n\n Ast\u0103zi, aceast\u0103 explica\u021bie poate p\u0103rea limitat\u0103 \u0219i nu reflect\u0103 felul \u00een care \u00een\u021belegem diversitatea orient\u0103rilor sexuale \u0219i a identit\u0103\u021bilor de gen. Dar trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem \u0219i contextul \u00een care a fost formulat\u0103. \u00centr-o perioad\u0103 c\u00e2nd iubirea dintre b\u0103rba\u021bi era descris\u0103 drept viciu, p\u0103cat sau crim\u0103, Ulrichs \u00eencerca s\u0103 demonstreze c\u0103 nu era o alegere imoral\u0103 \u0219i nici un motiv pentru a lipsi pe cineva de libertate.<\/p>\n\n\n\n La 29 august 1867, Ulrichs a participat la Congresul Juri\u0219tilor Germani de la M\u00fcnchen. \u00cen fa\u021ba a sute de juri\u0219ti, a cerut dezincriminarea rela\u021biilor sexuale dintre b\u0103rba\u021bi. <\/p>\n\n\n\n \u00centr-o vreme profund patriarhal\u0103, \u00een fa\u021ba unei adun\u0103ri de speciali\u0219ti \u00een drept, el spune c\u0103 legea pe care o ap\u0103r\u0103 \u00eei nedrept\u0103\u021be\u0219te pe unii dintre semenii lor. Nu vorbe\u0219te despre o problem\u0103 abstract\u0103. Vorbe\u0219te despre vie\u021bi, despre oameni care risc\u0103 s\u0103 fie pedepsi\u021bi pentru felul \u00een care iubesc \u0219i despre suferin\u021ba produs\u0103 de un sistem care le refuz\u0103 dreptul de a exista \u00een siguran\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n Reac\u021bia a fost violent\u0103. Ulrichs a fost \u00eentrerupt \u0219i huiduit, iar zgomotul din sal\u0103 l-a \u00eempiedicat s\u0103-\u0219i termine discursul. Nu a reu\u0219it s\u0103-i conving\u0103 pe cei prezen\u021bi, dar a f\u0103cut ceva ce p\u00e2n\u0103 atunci foarte pu\u021bini \u00eendr\u0103zniser\u0103 s\u0103 fac\u0103, a adus public \u00een fa\u021ba unei elite juridice problema persecut\u0103rii homosexualilor \u0219i a cerut schimbarea legii.<\/p>\n\n\n\n Nu s-a oprit dup\u0103 acest discurs. El a continuat s\u0103 scrie \u0219i s\u0103 argumenteze \u00een favoarea libert\u0103\u021bii persoanelor homosexuale. A sus\u021binut inclusiv posibilitatea c\u0103s\u0103toriei \u00eentre b\u0103rba\u021bi \u0219i dreptul acestora de a se asocia. <\/p>\n\n\n\n Via\u021ba lui Ulrichs a fost o lupt\u0103 dus\u0103 \u00eentr-o societate care nu era preg\u0103tit\u0103 s\u0103-i ofere ceea ce cerea. \u00cen 1880, Ulrichs a plecat \u00een Italia, unde a tr\u0103it p\u00e2n\u0103 la moartea sa, \u00een 1895, la L’Aquila. A continuat s\u0103 scrie, de\u0219i proiectele sale de emancipare nu au produs schimb\u0103rile juridice pe care le sperase \u00een timpul vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n A murit departe de locul \u00een care \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219urase o mare parte din activitate, f\u0103r\u0103 s\u0103 vad\u0103 recunoa\u0219terea pe care ideile sale aveau s\u0103 o primeasc\u0103 mult mai t\u00e2rziu.<\/p>\n\n\n\n C\u00e2nd vorbim despre \u0219tergerea istoriei queer, nu cred c\u0103 trebuie s\u0103 ne imagin\u0103m \u00eentotdeauna o conspira\u021bie \u00een care cineva decide, \u00een mod explicit, s\u0103 elimine toate persoanele LGBTQ+ din istorie. Realitatea este, de multe ori, mai banal\u0103 \u0219i tocmai de aceea mai greu de observat.<\/p>\n\n\n\n Un profesor alege ce consider\u0103 relevant. Un autor de manual decide ce merit\u0103 un capitol \u0219i ce poate fi omis. O institu\u021bie finan\u021beaz\u0103 o tem\u0103 cercetare, iar pe alta o consider\u0103 neimportant\u0103. Un arhivist p\u0103streaz\u0103 anumite documente, \u00een timp ce altele se pierd. Fiecare dintre aceste decizii poate p\u0103rea ne\u00eensemnat\u0103, dar, adunate \u00een timp, ele influen\u021beaz\u0103 felul \u00een care ajungem s\u0103 ne imagin\u0103m trecutul.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m despre istoria dreptului f\u0103r\u0103 s\u0103 afl\u0103m despre oamenii care au contestat legile discriminatorii, \u00een\u021belegem mai pu\u021bin despre felul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 dreptul. Dac\u0103 studiem istoria Europei f\u0103r\u0103 s\u0103 vedem experien\u021bele queer care au existat \u00een ea, imaginea noastr\u0103 despre societ\u0103\u021bile europene r\u0103m\u00e2ne incomplet\u0103.<\/p>\n\n\n\n Iar c\u00e2nd o persoan\u0103 queer caut\u0103 exemple de oameni care au tr\u0103it \u00eenaintea ei, dar nu g\u0103se\u0219te aproape nimic \u00een educa\u021bia pe care a primit-o, poate ajunge s\u0103 cread\u0103 c\u0103 este singur\u0103. C\u0103 ceea ce tr\u0103ie\u0219te nu are precedent. C\u0103 trebuie s\u0103 inventeze de la zero un limbaj pentru propriile experien\u021be.<\/p>\n\n\n\n Ast\u0103zi, c\u00e2nd drepturile persoanelor LGBTQ+ sunt prezentate de unii politicieni ca o amenin\u021bare la adresa tradi\u021biei, istoria lui Karl Heinrich Ulrichs ne aminte\u0219te c\u0103 oamenii queer au existat cu mult \u00eenainte ca aceste dezbateri politice s\u0103 \u00eenceap\u0103. Iar lupta pentru libertatea lor nu a \u00eenceput odat\u0103 cu Stonewall \u0219i nici nu poate fi redus\u0103 la c\u00e2teva decenii de activism occidental.<\/p>\n\n\n\n S\u0103 vorbim despre Ulrichs \u00eenseamn\u0103 \u0219i s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m cine mai lipse\u0219te din istoria pe care o \u00eenv\u0103\u021b\u0103m. \u00censeamn\u0103 s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 felul \u00een care ne raport\u0103m la trecut influen\u021beaz\u0103 felul \u00een care ne \u00een\u021belegem prezentul. \u0218i c\u0103 nu putem vorbi serios despre emancipare dac\u0103 accept\u0103m ca unele experien\u021be umane s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 invizibile doar pentru c\u0103 nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een povestea dominant\u0103.<\/p>\n\n\n\n Karl Heinrich Ulrichs nu a reu\u0219it s\u0103 schimbe lumea \u00een timpul vie\u021bii sale. Dar a l\u0103sat \u00een urm\u0103 o \u00eentrebare pe care \u00eenc\u0103 nu am rezolvat-o pe deplin: de ce ar trebui ca iubirea dintre doi oameni s\u0103 fie un motiv pentru care statul s\u0103-i pedepseasc\u0103?<\/p>\n\n\n\n Poate c\u0103 tocmai de asta merit\u0103 s\u0103 ne amintim de el. Nu doar ca de un pionier al mi\u0219c\u0103rii queer, dar ca de un om care a \u00een\u021beles c\u0103 uneori primul pas spre libertate este s\u0103 spui, cu voce tare, c\u0103 nedreptatea nu este normal\u0103.<\/p>\n\n\n\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Pentru mul\u021bi dintre noi, istoria mi\u0219c\u0103rii de eliberare queer \u00eencepe la mijlocul secolului trecut, odat\u0103 cu revolta de la Stonewall,…<\/p>","protected":false},"author":3,"featured_media":9788,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[179,178],"tags":[],"class_list":["post-9786","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-lumea-noastra","category-queer-proud"],"yoast_head":"\nComing out-ul din 29 august 1867 <\/h1>\n\n\n\n
Cine are dreptul s\u0103 fie amintit?<\/h1>\n\n\n\n