Primăria Chișinău, sub conducerea lui Ion Ceban, își dezvăluie din nou fața anti-democratică. Într-un an electoral, drepturile fundamentale ale cetățenilor sunt reduse la simple instrumente de PR politic pentru partidul MAN, care visează la fotolii în Parlament. Și cum altfel poți să-ți faci campanie într-o societate divizată, dacă nu prin ură? Fostul socialist Ceban, acum pro-europenean, se întoarce la obsesia lui de a interzice Marșul Pride. Anul trecut Pride-ul nu l-a deranjat atât de tare. Poate pentru că nu candida la prezidențiale?
Împreună cu consilierii săi, Ceban adoptă o decizie prin care „interzice desfășurarea întrunirilor, manifestațiilor publice și marșurilor pe teritoriul municipiului Chișinău care au ca scop principal promovarea diversității sexuale și de gen”. Pretextul? „Protejarea valorilor morale și culturale tradiționale ale populației majoritare” și apărarea „copiilor și tinerilor de influențe percepute ca fiind inadecvate sau incompatibile cu normele culturale și morale ale comunității.”
O decizie neconstituțională care incită la discriminare
Constituția Republicii Moldova garantează egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii (articolul 16), precum și libertatea de exprimare și dreptul la întrunire pașnică (articolul 32) — drepturi ce nu pot fi restrânse arbitrar. Iar alineatul trei din același articol este cât se poate de clar: incitarea la discriminare este interzisă și se pedepsește prin lege.
Sub pretextul „protejării moralității” Primăria Chișinău face instigare la discriminare. Legea nr. 121/2012 privind prevenirea și combaterea discriminării interzice orice formă de excludere sau restricție bazată pe orientare sexuală, identitate de gen sau alte criterii protejate. Iar Legea nr. 26/2008 privind întrunirile prevede că dreptul la întrunire este garantat tuturor persoanelor, iar autoritățile locale nu pot refuza o manifestație pe baza unor criterii subiective sau pentru că nu sunt de acord cu mesajul acesteia.
Mai mult, Codul Penal al Republicii Moldova, prin articolul 176, sancționează încălcarea egalității în drepturi a cetățenilor. Legea stabilește clar: orice deosebire, excludere, restricție sau preferință în exercitarea drepturilor și libertăților unei persoane sau a unui grup, inclusiv susținerea unui comportament discriminatoriu în viața politică, economică, socială sau culturală, este ilegală.
Protecția sau discriminarea copilului?
Poate cel mai ironic aspect al deciziei CMC este invocarea Legii nr. 140/2013 privind protecția copilului. Primăria susține că interzicerea Pride-ului este necesară pentru „protejarea copiilor”, bazându-se pe Articolul 4 al legii. Ce nu înțelege — sau preferă să ignore — Primăria este că acest articol se referă la „protecția copilului aflat în situație de risc și a copilului separat de părinți.”
Acest statut nu se aplică automat oricărui copil, ci doar în urma unei evaluări legale. Mai mult, legea invocată protejează copiii împotriva discriminării, iar Primăria o folosește ca fundament pentru o decizie care discriminează.
Este o contradicție atât de evidentă, încât ridică un mare semn de întrebare asupra competenței juridice, dar și de guvernare a celor care au elaborat această hotărâre.
Moralitatea publică vs discriminare
Ce mi-a atras atenția este retorica rusească folosită ca argument pentru această decizie. Fraze ca: „protejarea valorilor morale”, „a moralității publice” sau „bunelor moravuri și interesului superior al copilului” sunt invocat obsesiv și servește drept exemplu perfect de moralitate selectivă.
De fiecare dată când drepturile unei minorități sunt atacate, „protejarea valorilor morale”, devine un scut ideologic pentru excludere și o justificare pentru încălcarea drepturilor fundamentale. Dar! întrebarea este: de cine le protejează și de ce? De cetățeni care cer drepturi egale?
Este aceeași retorică utilizată de regimuri autoritare pentru a reprima drepturile omului. Este o tentativă de a masca homofobia sub forma protecției morale și a valorilor tradiționale.
Moralitatea este invocată doar atunci când politicienii au de câștigat capital electoral din ura față de comunitatea LGBTQ+. Această obsesie pentru controlul asupra drepturilor minorităților nu are nimic de-a face cu protejarea valorilor. Are de-a face cu puterea și controlul asupra celor marginalizați.
Marșul Moldova Pride va avea loc
Pride nu este doar un marș. Este o declarație de existență. Este momentul în care comunitatea LGBTQ+ iese din umbră și își cere dreptul de a fi văzută și auzită. Interzicerea unui astfel de marș înseamnă mai mult decât o încălcare a legii. Înseamnă negarea existenței noastre.
Primăria Chișinău nu are dreptul legal sau moral de a dicta cine are voie să fie vizibil în spațiul public. Noi, cetățenii LGBTQ+, refuzăm să fim reduși la tăcere prin decizii politice și retorică plină de ură. Viețile persoanelor din comunitatea noastră nu sunt propagandă — sunt reale, autentice și merită aceleași drepturi și respect.
Fac un apel la toate organizațiile pentru drepturile omului, aliați și cetățeni să se alăture demersului nostru de a proteja drepturile fundamentale și de a spune clar: drepturile omului nu sunt negociabile.
Ne vedem pe 15 iunie, la Marșul Pride – pentru că drepturile fundamentale nu se negociază. Pentru că existența noastră nu se votează.
Postări relevante
- Moldova Pride din culise: aflați cine sunt eroii și eroinele care organizează marșul mândriei la Chișinău
- Pe 28 mai, celebrăm Ziua Națională a Masturbării: cum să-ți dai o mână de ajutor în această zi
- 5 tipuri de bărbați gay, potrivit Kama Sutra
- „Accept pe toată lumea, dar să nu-i văd pe stradă!” Top 5 mituri despre Pride
- Ultima simfonie a lui Ceaikovski: o dedicație de dragoste pentru un bărbat