La 21 aprilie 2022, în Republica Moldova a fost votat un proiect de lege care sancționează penal și contravențional discursul instigator la ură și discriminarea. Acest proiect de lege a fost inițiat pentru a descuraja intoleranța și a așteptat mai bine de șase ani până a fi votat. 

Redacția Bang Bang a discutat cu experta de la Promo-LEX, Irina Corobcenco despre cine, cum și unde poate raporta discursul de ură, dar și despre pedepsele pentru acesta. 

Dar ce este, de fapt, discursul de ură?

Discursul de ură este orice formă de exprimare care incită, promovează sau justifică ura bazată pe intoleranță față de o categorie de oameni în bază de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, apartenență politică, sex, orientare sexuală, dizabilitate sau alt criteriu similar.

Cum se pedepsește discursul de ură în Republica Moldova? 

Experta de la Promo-LEX, Irina Corobcenco explică cum, în prezent, la nivel național, există câteva prevederi care sancționează discursul de ură.

„În cazul utilizării discursului de ură și/sau instigare la discriminare de către candidații la alegeri, inclusiv prin intermediul materialelor electorale, art. 52, Cod Contravențional, sancționează cu amendă de la 7500 de lei candidații și de la 12 500 de lei partidele politice și/sau blocurile electorale.

În afara campaniilor electorale, discursul de ură care instigă la discriminare este sancționat conform art. 70/1, Cod Contravențional, cu amendă de la 1000 de lei pentru persoanele fizice, și de la 6000 de lei pentru persoanele cu funcție de răspundere”, precizează experta. 

Cine aplică sancțiunile pentru discursul de ură? 

Atât în cazurile în care se utilizează discursul de ură în spațiul public, cât și în mediul online aplicarea sancțiunilor este în responsabilitatea Poliției.

De asemenea, organele de drept se pot autoseza dacă discursul de ură este manifestat în cadrul unor proteste, manifestări publice sau utizat de media audiovizuală.

Cum poate fi raportat discursul de ură? 

Dacă o persoană este ținta discursului de ură în spațiul public sau în mediul online, aceasta trebuie să depună o plângere la Poliție. 

„Plângerea trebuie să conțină cât mai multe date cu privire la caz: ziua și ora la care a fost transmis public mesajul sau publicat; unde și în ce context; numele autorului; conținutul mesajului; reacția publicului sau comentariile etc. 

Pentru instituțiile mass-media se aplică prevederile art. 52 și art. 70/1. „În cazul discursului care incită la ură în media audiovizuală, Codul Serviciilor Media Audiovizuale, sancționează furnizorii de servicii media gradual: pentru prima încălcare se aplică o amendă care începe de la 40 de mii de lei, pentru încălcarea repetată – amenda începe de la 70 de mii de lei și ultima sancțiune și cea mai dură este retragerea licenței de emisie”, mai spune Irina Corobcenco.

În cazul mesajelor publicate în mediul online, se recomandă înregistrarea video a datelor menționate anterior, pentru a evita pierderea acestora în cazul în care autorul/autoarea va decide ștergerea lor”, punctează Corobcenco. 

Cine poate raporta un mesaj de ură? 

Orice persoană poate raporta un caz de discurs de ură și/sau instigare la discriminare online companiei de social media pe platforma căreia a fost identificat mesajul. 

“Fiecare platformă online are propriile reguli ale comunității, însă majoritatea dintre acestea, precum Facebook, Instagram, YouTube etc. sunt parte a Codului de conduită pentru combaterea discursului de ură ilegal online al Comisiei Europene și și-au asumat să elimine conținutul ilegal pentru a proteja utilizatorii.

În cazul mesajelor de ură și/sau instigare la discriminare răspândite de către un candidat la alegeri în cadrul unui eveniment electoral sau prin intermediul unui material electoral, orice persoană poate sesiza Poliția.

Martorii unui mesaj de ură răspândit prin intermediul programelor audiovizuale, la TV sau Radio, pot depune o sesizare online sau prin poștă la Consiliul Audiovizualului – autoritatea responsabilă de reglementarea domeniului audiovizualului”, conchide Irina Corobcenco. 

Amintim că la finele anului trecut orientarea sexuală și identitatea de gen au devenit criterii protejate în R. Moldova.

De asemenea, codul contravențional a fost completat cu noțiunile de „hărțuire” și „victimizare”. Astfel, va fi sancționat orice comportament nedorit care duce la crearea unui mediu intimidant, ostil sau ofensator, având drept scop sau efect lezarea demnității unei persoane.